spot_img

Peste 2700 de spectatori la Festivalul de Film Românesc de la New York

În perioada 30 noiembrie – 6 decembrie 2011, la Lincoln Center (NY), a avut loc cea de-a şasea ediţie a Festivalului de Film Românesc de la New York, organizată de Institutul Cultural Român din New York şi Film Society of Lincoln Center, în colaborare cu Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF). Evenimentul a fost iniţiat şi prezidat de Corina Şuteu, director al ICR New York. Din comitetul de selecţie al Festivalului de Film Românesc au făcut parte Mihai Chirilov, Director Artistic, Scott Foundas, Director Asociat de Programe al Film Society of Lincoln Center, şi Oana Radu, Director Adjunct al ICR New York. Biroul de presă al ICRNY a trimis pe adresa AgenţiadeCarte.ro un amplu reportaj despre succesul evenimentului desfăşurat sub genericul „Beyond”, dedicat criticului de film Alex. Leo Şerban. Redăm integral reportajul:

„Peste 2700 de spectatori au umplut sălile Film Society of Lincoln Center (FSLC) în săptămâna de proiecţii şi evenimente speciale ale celei de-a şasea ediţii a Festivalului de Film Românesc de la New York, organizat de Institutul Cultural Român din New York sub genericul Beyond şi dedicat criticului de film Alex. Leo Şerban. Găzduit pentru prima dată de prestigiosul Lincoln Center, inima culturală a New York-ului, cel mai amplu şi durabil eveniment dedicat cinematografiei româneşti peste hotare a confirmat creşterea constantă înregistrată de primele cinci ediţii în rândul publicului şi industriei de film din metropola americană.

Foarte bine primit, atât de presă (fiind recomandat de criticul Stephen Holden în rubrica The Week Ahead din The New York Times), cât şi de comunitatea cinematografică şi de publicul de peste Ocean, Festivalul de Film Românesc a devenit un eveniment de tradiţie şi valoare certă, aşteptat în peisajul cultural newyorkez al finalului de an. “M-am convins pe viu, cum se spune, că Festivalul este nu numai un mare eveniment pentru suflarea noastră cinematografică, ci şi un reper în ceea ce priveşte susţinerea şi fixarea cinematografului românesc pe harta lumii. Atent cu mişcările prezentului, dar având o privire deopotrivă retrospectivă şi prospectivă asupra valorilor, Festivalul, prin componentele sale (proiecţii, evocări, panel-uri, întâlniri cu regizori şi actori etc), impune idei, dar are şi viaţă, suflu, incită interesul şi curiozitatea”, a declarat criticul de film Magda Mihăilescu, adăugând că „Am simţit, alături de neobosita echipă a festivalului, că aparţin unui mic spaţiu care îşi cere dreptul la cuvânt şi chiar i se acordă cu încredere şi bucurie.”

Profesionişti americani, membri ai diasporei româneşti, dar şi simpli iubitori ai filmului independent au fost prezenţi la festival. Şaptesprezece actori, regizori, producători şi critici de film au participat la proiecţiile celor nouăsprezece lungmetraje şi şase scurtmetraje incluse în program. Evenimentele speciale au inclus: Conversaţia cu Irina Petrescu moderată de Corina Şuteu, New Romanian Cinema: The Tipping Point – discuţie care i-a avut ca protagonişti pe Mihai Chirilov, directorul artistic al Festivalului, criticii de film Magda Mihăilescu, Jay Weissberg şi Scott Foundas, Director Asociat de Programe al FSLC, şi A Starry Night with Romanian Cinema – seară organizată în colaborare cu MARA Society dedicată susţinerii participanţilor la programul-cadru al ICR New York, Academia Itinerantă Andrei Şerban. Referindu-se la structura complexă de evenimente din cadrul festivalului, Jay Weissberg, critic de film american de la prestigioasa revistă Variety, remarcă: “Nelimitându-se doar la a prezenta filme, Festivalul încurajează activ publicul să discute cu creatorii de film, oferind o platformă de dialog care îşi propune să integreze peisajul cultural românesc în conversaţie, detaşându-se astfel de diversele serii de film similare din New York, mult mai puţin vizionare”.

Retrospectivele integrale, dedicate lui Liviu Ciulei şi Radu Muntean, dar şi proiecţii speciale precum cea care a aniversat 10 ani de la premiera filmului regizat de Cristi Puiu, Marfa şi banii, au constituit o arhitectura diversă a manifestării al cărui program s-a extins, pentru prima dată, pe durata a şapte zile. “Medalionul Liviu Ciulei s-a bucurat, spre încântarea noastră, de interes, admiraţie şi… nesfârşite păreri de rău împărtăşite. Pentru cei tineri, festivalul a însemnat o excelentă rampă de lansare şi contacte importante găzduite de Lincoln Center – un elegant şi funcţional spaţiu nou îmbogăţit pentru evenimente de acest gen – la care promptitudinea şi farmecul echipei ICR New York au completat tabloul unei manifestări de elită”, consideră Irina Petrescu care a prezentat filmului ei de debut Valurile Dunării, dar a fost şi protagonista unei extraordinare conversaţii dedicate publicului românesc din New York despre cariera sa şi colaborarea cu marele regizor român.

Bursa Alex. Leo Şerban, destinată sprijinirii tinerilor regizori şi critici de film români, oferită de producătorul Bobby Păunescu, Festivalul Internaţional de Film Transilvania Film Society of Lincoln Center a fost anunţată oficial de către Mihai Chirilov, pe scena Galei de Deschidere a festivalului. Destinată, anual, începând din 2012, câte unui tânăr critic sau regizor de film, Bursa va consta într-o rezidenţă de un trimestru la Film Society of Lincoln Center, de la New York Film Festival şi până la finalul Festivalului de Film Românesc (septembrie – decembrie), două evenimente-cheie găzduite de FSLC. În acest interval, bursierii vor putea participa la cursuri de profil ale Columbia University, vor beneficia de întâlniri cu profesionişti americani, vor avea ocazia de a lua parte la diverse evenimentele cinematografice, oferindu-li-se, în plus, posibilitatea de a-şi dezvolta viitoarele proiecte de scurt şi lung metraj.

Sala de 270 de locuri a Walter Reade Theater a fost din nou arhiplină la Închiderea Oficială a Festivalului, cu proiecţia lungmetrajului Hârtia va fi albastră, semnat de Radu Muntean, în prezenţa regizorului şi a actorului Andi Vasluianu. Publicul a rămas în sală după proiecţie, pentru a participa la discuţia dintre Scott Foundas şi Radu Muntean, invitat special al acestei ediţii (alături de cele patru lungmetraje de ficţiune ale sale, publicul american a putut urmări, în premieră mondială, documentarul marca HBO România Vorbitor, regizat împreună cu Alexandru Baciu). Preţ de 40 de minute, Scott Foundas şi Radu Muntean au vorbit despre filmele regizorului, despre felul în care au fost ele primite în ţară şi peste hotare, dar şi despre consacrarea Noului Cinema Românesc. Regizorul care a avut prima retrospectivă personală în cadrul festivalului de la New York a spus că festivalul i s-a părut “o reuşită pentru că a contat nu doar pentru noi, cineaştii şi diaspora romanească, dar şi pentru publicul american, care a fost majoritar la fiecare proiecţie şi foarte activ după vizionările care au avut loc în probabil cel mai select spaţiu cultural al New York-ului.”

Alături de Hârtia va fi albastră (2006), filme precum Morgen (r. Marian Crişan, 2010), Principii de viaţă (r. Constantin Popescu, 2010), Bună, ce faci? (r. Alexandru Maftei, 2010), Visul lui Adalbert (r. Gabriel Achim, 2011), Mănuşi roşii (r. Radu Gabrea, 2010), Şcoala Noastră (r. Mona Nicoară şi Miruna Coca-Cozma, 2011), Loverboy (r. Cătălin Mitulescu, 2011), Periferic (r. Bogdan George Apetri, 2010), Furia (r. Radu Muntean, 2002), Valurile Dunării (1959) sau Pădurea Spânzuraţilor (1964) au umplut Walter Reade Theater, în vreme ce Marţi, după Crăciun (r. Radu Muntean, 2010), documentarele Vorbitor (2011), Kapitalism: Reţeta noastră secretă (r. Alexandru Solomon, 2010) şi Doina groparilor (r. Pavel Cuzuioc, 2011), scurtmetrajele româneşti, precum şi discuţiile cu Irina Petrescu şi cu criticii şi jurnaliştii de film români şi americani au fost extrem de bine primite la Elinor Bunin Munroe Film Center (EBMFC). Ambasadorul României la ONU, Simona Miculescu, a apreciat succesul celei de-a şasea ediţii a manifestării de la New York: “Sunt foarte recunoscătoare ICR New York pentru că, prin regalul de film oferit în prestigioasa locaţie din cadrul complexului Lincoln Center, colegii mei din vastul mediu onusian au avut o ocazie superbă să cunoască valoarea excepţională a cinematografiei româneşti de azi şi de ieri”.

La festival au fost prezente nume importante ale filmului românesc: Bogdan George Apetri (Periferic), Monica Bîrlădeanu (Stopover), Victoria Cociaş (Mănuşi roşii), Marian Crişan (Morgen), Pavel Cuzuioc (Doina groparilor), Radu Gabrea (Mănuşi roşii), Tudor Giurgiu (Superman, Spiderman sau Batman; preşedintele Festivalului Internaţional de Film Transilvania), Vlad Ivanov (Principii de viaţă), Magda Mihăilescu (critic de film), Radu Muntean (Retrospectiva Radu Muntean), Mona Nicoară (Şcoala noastră), Bobby Păunescu (Bursa Alex. Leo Şerban), Irina Petrescu (Retrospectiva Liviu Ciulei), Ana Popescu (Bună, ce faci?), Gabriel Spahiu (Visul lui Adalbert), Andi Vasluianu (Furia, Hârtia va fi albastră, Mănuşi roşii, Periferic, Apele tac). Acestora li s-a adăugat criticul de film de la Variety, Jay Weissberg.

“Festivalul a însemnat în primul rând întâlnirea cu o echipă entuziastă şi caldă, care ştie să promoveze cu profesionalism filmul românesc, întâlnirea cu oameni importanţi din industria filmului din SUA, şi nu în ultimul rând întâlnirea cu publicul atât de primitor de la New York”, a precizat actorul Vlad Ivanov. Marian Crişan, regizorul filmului cu care s-a deschis prima seară (fiind şi propunerea României la premiile Oscar) consideră că “festivalul a fost o oportunitate reală de a prezenta Morgen în faţa unui public special, consider eu, publicul din New York.” Filmul lui Crişan este susţinut de ICR New York în cursa pentru premiul Academiei Americane de Film pentru film străin.” (ICRNY)

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508