Miercuri, 7 decembrie 2011, de la ora 19.00, la Ateneul Român, Jordi Savall şi Hespèrion XXI, împreună cu muzicieni invitaţi din Turcia, Armenia şi Bulgaria, propun un proiect muzical mult aşteptat: “Istanbul. Dimitrie Cantemir – „Cartea ştiinţei muzicii” şi tradiţiile muzicale sefarde şi armene”. Concertul-eveniment încheie cea de-a doua ediţie a Stagiunii Camerale ICR la Ateneu, un program al Institutului Cultural Român derulat în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu”.
La concertul de la Bucureşti, Jordi Savall (liră cu arcuş, rebeg, regie artistică), Dimitri Psonis (santur & sas), Driss El Maloumi (ud) şi Pedro Estevan (percuţie) vor urca pe scenă împreună cu Derya Türkan (kamanche), Yurdal Tokcan (ud), Fahrettin Yarkin (percuţie), Murat Salim Tokaç (tanbur), Hakan Güngör (kanun), Gaguik Mouradian (kamanche), Haïg Sarikouyoumdjian (ney & duduk), Nedyalko Nedyalkov (caval)
Fiecare demers care poartă semnătura lui Jordi Savall este unul aparte. Pentru publicul român, proiectului consacrat contribuţiei muzicale a lui Dimitrie Cantemir i se adaugă o rezonanţă specială. Piesele prezentate în concertul din decembrie şi cuprinse în albumul omonim pornesc de la Cartea ştiinţei muzicii (Kitâbu Ilmi’l-mûsîkî). Dedicată Sultanului Ahmed III (1703-1730), lucrarea a fost elaborată de viitorul domnitor al Moldovei în perioada petrecută la Istanbul ca trimis diplomatic. Cronicarul Ion Neculce spunea despre Dimitrie Cantemir, afirmat, într-un climat de excelenţă în domeniul muzical, şi ca virtuoz al tanbur-ului: „Nimeni nu cânta mai bine decât el în tot Constantinopolul”.
Proiectul actual prezintă muzica instrumentală „cultă” de la curtea otomană a secolului al XVII-lea, aşa cum s-a păstrat în lucrarea lui Cantemir, în dialog şi în alternanţă cu muzica populară „tradiţională”, reprezentată de tradiţiile orale ale muzicienilor armeni şi de muzica tradiţională a comunităţilor sefarde care se stabiliseră în Imperiul Otoman după expulzarea din Spania: „ Am vrut să arătăm nu numai că acest dialog muzical imaginar, inventat pentru înregistrarea de faţă, este posibil, dar mai ales că el reflectă o realitate istorică indisputabilă. Să nu uităm de uluitoarea diversitate şi de incredibila bogăţie culturală care caracteriza Istanbulul în vremea lui Cantemir, precum şi de prezenţa la curte a muzicienilor greci, armeni sau evrei, confirmată de numeroase surse.” – Jordi Savall
Figură excepţională a muzicii contemporane, Jordi Savall s-a dedicat, timp de mai mult de treizeci de ani, redescoperirii comorilor muzicale uitate. Alături de cele trei ansambluri pe care le-a înfiinţat împreună cu Montserrat Figueras – Hespèrion XXI, La Capella Reial de Catalunya şi Le Concert des Nations – a explorat un univers muzical impresionant, readucând în atenţia publicului atât muzica veche, cât şi instrumentul viola da gamba. Cu o îndelungată carieră de muzician, profesor, cercetător şi iniţiator de proiecte muzicale şi culturale, Jordi Savall este probabil cel mai de seamă arhitect al actualei revalorizări a muzicii istorice.
Uniţi de pasiunea pentru studiul şi interpretarea muzicii vechi şi fascinaţi de bogăţia repertoriului muzical european şi mai ales hispanic de dinainte de 1800, Jordi Savall, Montserrat Figueras, Lorenzo Alpert şi Hopkinson Smith au pus bazele ansamblului Hespèrion XX în 1974. Devenit, odată cu trecerea în noul mileniu, Hespèrion XXI, ansamblul îşi continuă munca susţinută de cercetare, scoţând la lumină repertorii în mare parte necunoscute publicului larg. Baza ansamblului rămâne constantă, dar formula instrumentală variază în funcţie de caracteristicile proiectelor.