Joi, 10 noiembrie, ora 16,30, la Casa de Cultură „Traian Demetrescu” a Municipiului Craiova, vor avea loc Colocviile „Ion D. Sîrbu”, ediţia a III-a, un proiect iniţiat de Nicolae Coande, în colaborare cu Casa de Cultură „Traian Demetrescu” (director Alexandru Stuparu). Participă Ionel Buşe, Horia Dulvac, Cornel Mihai Ungureanu, Flori Bălănescu şi Toma Velici. Invitat special: Elisabeta Sîrbu. Prezintă: Nicolae Coande.
Cea de-a treia ediţie a „Colocviilor Ion D. Sîrbu” va avea în centrul atenţiei comunicarea făcută de Toma Velici, editor al operei, cel care, prin amabilitatea soţiei scriitorului, dna Elisabeta Sîrbu, lucrează în prezent la editarea Jurnalului din anii 1952-1953 aflat în arhiva Ion D. Sîrbu. Fragmente inedite din jurnal au fost până în prezent publicate de revista SpectActor a Teatrului Naţional Marin Sorescu.
Anul trecut, în luna martie, la Casa de Cultură a Municipiului Craiova, „Traian Demetrescu”, avea loc prima ediţie a dezbaterilor culturale “Scriitori la TRADEM”. Între timp, manifestarea a devenit una de referinţă în spaţiul cultural craiovean – şi nu numai – prin invitarea unor personalităţi ale vieţii literare şi culturale din întreaga ţară. Proiectul “Scriitori la TRADEM” vizează invitarea la Craiova a unor scriitori români de certă valoare şi notorietate, figuri importante ale literaturii române contemporane, autori de cărţi care fac obiectul a numeroase monografii, studii critice şi istorii literare, profesionişti ai scrisului şi ai dialogului. Primul invitat a fost scriitorul Gheorghe Grigurcu, urmat în lunile următoare de scriitorii Radu Aldulescu, Nichita Danilov, Mircea Bârsilă, Sorin Delaskela. Totodată, în cadrul acestui proiect cultural iniţiat de scriitorul Nicolae Coande, pe 29 iunie 2010 a avut loc cel de-al doilea colocviu dedicat operei şi vieţii lui Ion D. Sîrbu. Prima ediţie, cu participare naţională, a avut loc în anul 2009. Ulterior, au fost editate „Caietele Colocviului”, cuprinzând comunicările participanţilor la această primă ediţie.
Ion Desideriu Sîrbu (n. 28 iunie 1919, Petrila, judeţul Hunedoara, d. 17 septembrie 1989 Craiova) a fost un romancier, eseist, filozof, român, autor de literatură de sertar. A semnat utilizând pseudonimul I.D. Sîrbu. Născut în familia unui miner, I.D. Sîrbu a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj şi, după cum declara el însuşi, a fost primul student la Filozofie care provenea dintr-o colonie de mineri, cu o tradiţie muncitorească foarte veche. Activează în cadrul Cercului literar de la Sibiu, alături de Ion Negoiţescu, Radu Stanca, Ştefan Augustin Doinaş, Cornel Regman, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruş etc. Dacă Lucian Blaga i-a fost profesor şi mentor, ulterior I. D. Sîrbu îi va deveni asistent la catedră profesorului Liviu Rusu. În 1947 devenea cel mai tânăr conferenţiar universitar din ţară. Este însă scos din Universitate, epurat de noua orânduire, care îl consideră un filozof cu idei reacţionare. Motivul real se pare că a fost refuzul unui denunţ abominabil împotriva mentorului său, Lucian Blaga, care în acel moment îi conducea teza de doctorat.
După câţiva ani de profesorat în învăţămantul liceal, va fi redactor în Bucureşti, la revista Teatru, apoi la Revista de Pedagogie. În urma unui articol critic referitor la o piesă comunistă şi datorită unei presupuse colaborări cu reacţionarii maghiari, în perioada Revoluţiei maghiare anticomuniste din Budapesta, în1956, este arestat şi condamnat, întâi pentru un an, apoi pedeapsa creşte la şapte ani. După eliberarea din închisoare, lucrează câteva luni în mină, după care, din 1964, i se stabileşte domiciliul obligatoriu la Craiova, unde reuşeşte, în cele din urmă, să se angajeze la Teatrul Naţional din Craiova ca secretar literar. Rămâne sub supravegherea Securităţii locale si centrale, ofiţerul de caz fiind locotenentul (pe atunci) Olimpian Ungherea, care, printr-o ironie a sorţii, va deveni la rândul său scriitor după 1989.
Publică, după o lungă perioadă de interdicţie, piese de teatru, povestiri şi două romane pentru copii, cu ecou de critică extrem de redus. Dupa 1989 cărţile sale au provocat o adevărată emoţie în rândul intelectualilor români şi au constituit exemple de literatură de sertar. Un rol semnificativ în promovarea operei sale l-a avut soţia sa, Elisabeta Sîrbu, modelul personajului Limpi din romanul „Adio Europa”.
Victor Petrini, personajul principal al romanului lui Marin Preda „Cel mai iubit dintre pământeni”, pare a fi modelat în parte după I.D. Sîrbu.
