150 de ani de la înfiinţarea ASTRA, celebraţi la Sibiu

nov. 3rd, 2011 | By | Category: Postcard

Vineri, 4 noiembrie 2011, de la ora 14.00, la Casa Artelor din Sibiu (Piaţa Mică, nr. 21), va avea loc o serie de manifestări culturale prilejuite de împlinirea a 150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA, la Sibiu, în 1861. Astfel, va fi vernisată expoziţia „Moştenirea etnografică a Muzeului ASTRA. Tezaure din patrimoniul Muzeului Asociaţiunii” şi se vor lansa cărţile „Mijloace de transport populare din România”, autor Valerie Deleanu, volumul „Pagini de folclor românesc din Serbia. Texte din colecţia lăutarului Sima G. Prunarevic 1888 – 1969”, precum şi catalogul „Imagini din Muzeul Asociaţiunii” şi a seturilor de vederi „Fotografii exponat în Muzeul Asociaţiunii” şi „Broderii şi ţesături româneşti”. Evenimentele se vor încheia cu un moment artistic susţinut de invitaţii speciali „Junii Cetăţii” – Despărţământul Rupea.

Lansarea volumului „Mijloace de transport populare din România” de Valerie Deleanu. Organizator: Complexul Naţional Muzeal ASTRA.

Lucrarea „Mijloace de transport populare din România” reprezintă o cercetare ştiinţifică asupra transporturilor populare pe baza colecţiei de mijloace de transport populare din Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, realizată de-a lungul a aproape 50 de ani, completată cu cercetări de teren şi se doreşte a fi o primă sinteză asupra acestei componente a civilizaţiei populare. Cartea reprezintă o noutate pentru Muzeul ASTRA în sensul că este o încercare de a realiza restituirea unui tezaur de informaţie atent colectată de-a lungul timpului şi care urmează a fi continuată cu lucrări care vor surprinde alte aspecte ale componentei mijloace de transport tradiţionale. Lucrarea, organizată pe cinci capitole, cuprinde dimensiunea istorică a transporturilor, dimensiunea antropologică, transporturile şi civilizaţia, categoriile şi clasele de mijloace de transport populare, pavilionul de prezentare a mijloacelor de transport şi se impune, pe de o parte, printr-o judicioasă sistematizare a materialului tridimensional, iar pe de altă parte se înscrie ca o contribuţie la etnografia românească. Pe lângă o seamă de calităţi sub aspect informaţional şi tipologic, volumul capătă o semnificaţie aparte mai cu seamă, prin particularitatea de a surprinde un domeniu aparent exclusiv tehnic în legătură cu o serie de aspecte legate de mentalitate, civilizaţie şi ocupaţii tradiţionale, într-o lucrare cuprinzătoare.

Lansarea volumului „Pagini de folclor românesc din Serbia. Texte din colecţia lăutarului Sima G. Prunarevic 1888-1969”. Organizator: Complexul Naţional Muzeal ASTRA.

Volumul „Pagini de folclor românesc din Serbia. Texte din colecţia lăutarului Sima G. Prunarevic 1888-1969”, editori Elena Ramona Potoroacă şi Zvonko Trailovic, colaboratori conf. univ. dr. Mirela Ocinic şi prof. univ. dr. Vasile Frăţilă, este un omagiu adus lui Sima G. Prunarević şi fiului său, dar şi tuturor lăutarilor români care au fost promotorii procesului de conservare a valorilor patrimoniului spiritual românesc în spaţiul sârbesc, secole de-a rândul.
Cunoscut ca un vestit lăutar din zona Negotinului, Sima Prunarević transmite generaţiilor viitoare cântecele bătrâneşti cu ajutorul fiului său Dobrivoje, care s-a ocupat de notarea unei părţi consistente din vastul său repertoriu cu caractere chirilice, în perioada 1963-1966. Dintre cântecele bâtrâneşti reprezentative amintim aici titluri ca: Iovan Bogatu de la Dincoviţa, Cea fată de piatră, Ion Sveti Ion, Măria din Chirinbec, Domnul Jivu crai, Sinca Doamnă Mare, Voina, Oţ Stoian Stângă, Constantin Brâncoveanu, Pătruţă frunte lată etc. Tematica acestor cântece bătrâneşti este variată, iar eroii fac parte din categorii sociale diferite: crai, voievozi, haiduci, hoţi etc. Similitudinile cu baladele româneşti sunt vizibile, unele personaje fiind luate din repertoriul românesc, iar locurile unde se desfăşoară acţiunea altor balade sunt regiuni din nordul Dunării.
Sima Prunarević s-a născut în anul 1888, fiind unul dintre cei care au îndrăgit cântecul încă din copilărie. Acest lucru a fost demonstrat şi de faptul că el a adunat în repertoriul său peste o sută de cântece autentice, pe care le-a cântat la diverse ocazii. Pasiunea lui s-a transformat, de fapt, într-o muncă de cercetare, el adunând cântece din zona de baştină, devenind o resursă informaţională importantă pentru specialiştii români şi străini interesaţi de folclorul din Balcani. Contribuţia sa la păstrarea folclorului românesc a fost una însemnată, deoarece a colecţionat de-a lungul timpului cântece bătrâneşti foarte valoroase, atât în conţinut, cât şi în linia melodică autentică, specifică strămoşilor săi.
Manuscrisele din acest volum au fost transliterate cu ajutorul lui Zvonko Trailović, tânăr român originar din localitatea Osnicea, stabilit de 12 ani în România, în prezent medic în Sibiu, unde trăieşte alături de familia sa. Importanţa acestor cântece constă în transliterarea lor şi păstrarea formei cuvintelor aşa cum se pronunţă în zona în care s-a născut şi a crescut lăutarul.
Recuperarea şi perpetuarea elementelor identitare autentice din Valea Timocului este obligaţia fiecăruia dintre cei care intră în contact cu această zonă, documentele găsite, chiar dacă sunt păstrate cu caractere chirilice, ne obligă să le facem cunoscute în forma lor autentică, demonstrând că fenomenul românesc de la sud de Dunăre a fost şi este încă viu, în ciuda tuturor factorilor care au încercat dispariţia lui. Lipsa unor şcoli româneşti şi a unei elite intelectuale nu i-a împiedicat pe românii timoceni să transmită, din generaţie în generaţie, moştenirea lor culturală, fie chiar şi numai pe cale orală sau în scriere chirilică, în foarte puţine cazuri.

Expoziţia temporară „Moştenirea etnografică a Muzeului ASTRA. Tezaure din patrimoniul Muzeului Asociaţiunii”, organizator: Complexul Naţional Muzeal ASTRA.

Complexul Naţional Muzeal ASTRA are plăcerea şi onoarea de a vă invita vineri, 4 noiembrie 2011, orele 1400 la vernisajul expoziţiei Moştenirea etnografică a Muzeului ASTRA. Tezaure din patrimoniul Muzeului Asociaţiunii, eveniment ce va avea loc la Casa Artelor din Piaţa Mică, nr. 21, Sibiu.
Expoziţia Moştenirea etnografică a Muzeului ASTRA. Tezaure din patrimoniul Muzeului Asociaţiunii constituie un eveniment cultural de marcă pe care Muzeul ASTRA îl organizează cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA, la Sibiu, în 1861.
Inaugurat la 19 august 1905, Muzeul Asociaţiunii a fost deschis publicului printr-o mare expoziţie etnografică şi istorico-culturală, în cadrul căreia patrimoniul etnografic a fost dominant, fiind apreciat de numeroşii vizitatori care au trecut pragul Palatului ASTRA. Au fost prezentate atunci obiecte specifice românilor din Transilvania: port popular, obiecte de lemn şi de cult, ceramică, un interior de locuinţă ţărănească realizat după recomandările Programei expoziţiei, lansate în 1904, dar şi fotografii etnografice, păpuşi în costume populare de sărbătoare şi machete ce aveau rolul de a ilustra morile, teascurile şi joagărele care funcţionau la acea vreme pe întreg teritoriu Ardealului. Până în anul 1950 colecţiile etnografice al Muzeului Asociaţiunii au sporit considerabil.
Complexul Naţional Muzeal ASTRA, prin Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA este astăzi trezorierul valorilor patrimoniale moştenite de la Muzeul Asociaţiunii. S-au păstrat cu deosebit respect obiectele etnografice care au supravieţuit vicisitudinilor cărora colecţiile au fost supuse în timpul regimului comunist.
În registrele inventar actuale, figurează 9.002 obiecte înregistrate sub sigla „A”, împărţite în următoarele colecţii: broderii, port-textile, obiecte de cult, obiecte de lemn, os, fier, ceramică şi păpuşi.
Prin intermediul expoziţiei Moştenirea etnografică a Muzeului ASTRA. Tezaure din patrimoniul Muzeului Asociaţiunii dorim să recreăm atmosfera „de basm” a expoziţiei inaugurale din anul 1905, iar prin mulţimea pieselor-exponat şi a documentelor care conturează activitatea Asociaţiunii, sperăm să le dăm viaţă.
Expoziţia va fi deschisă publicului până în 15 ianuarie 2012, de marţi până duminică, între orele 9-17.

Număr de vizualizări :984


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro