Ziua Radioului, sărbătorită printr-un concert-eveniment la Sala Radio

oct. 24th, 2011 | By | Category: Eveniment

Formaţiile Muzicale Radio sărbătoresc Ziua Radioului printr-un concert-eveniment ce va avea loc vineri, 28 octombrie 2011, de la ora 19:00, la Sala Radio, marcând astfel împlinirea a 83 de ani de la primul semnal radio. Publicul bucureştean va avea privilegiul de a-i revedea pe mezzosoprana Ruxandra Donose şi pe tenorul Marius Vlad Budoiu alături de Orchestra Naţională Radio, dirijată de Julien Salemkour.


După ce a revenit pe scena Sălii Radio în anul 2010 cu „Moartea Cleopatrei” de Berlioz, apoi la începutul acestui an cu „Ora spaniolă” şi „Copilul şi vrăjile” de Ravel, Ruxandra Donose va interpreta de această dată Simfonia „Cântecul pământului” de Mahler, împreună cu tenorul Marius Vlad Budoiu, în partea a doua a concertului. Prima audiţie a acestei lucrări a avut loc în anul 1911, în cadrul unui concert în memoria lui Gustav Mahler, dirijat de Bruno Walter.

Mezzosoprana Ruxandra Donose are o carieră internaţională ce o poartă pe pe cele mai importante scene ale lumii: Royal Opera Covent Garden, Opera Bastille, Deutsche Oper Berlin, Semper Oper Dresden, Opera Hamburg, Opera Zürich, Teatro Regio din Torino, Teatro La Fenice din Veneţia, Metropolitan Opera New York, Carnegie Hall, San Francisco Opera etc.
Repertoriul artistei include peste 45 de roluri principale de operă, numeroase lucrări din repertoriul vocal-simfonic, sute de lieduri. Dintre rolurile de operă menţionăm: Carmen, Charlotte (Werther), Cherubino (Le Nozze di Figaro), Sesto (Giulio Cesare şi Clemenza di Tito), Idamante (Idomeneo), Komponist (Ariadne auf Naxos), Octavian (Der Rosenkavalier), Cenerentola, Rosina (Il Barbiere di Siviglia), Adalgisa (Norma), Nicklausse (Les Contes d’Hoffmann), Giovanna Seymour (Anna Bolena), Poppea, Romeo (I Capuleti e I Montecchi), Melisande, Varvara (Katja Kabanova), Pierotto (Linda di Chamonix), Hänsel (Hänsel und Gretel), Conception (L’Heure espagnole), L’Enfant (L’Enfant et les Sortilèges), Marguerite (La Damnation de Faust). Ruxandra Donose interpretează adesea lucrări vocal-simfonice: Shéhérazade de Ravel, Les Nuit d’Eté de Berlioz, Simfonia a 2-a, Cornul fermecat al băiatului, Cântecul pământului, Cântecele copiilor morţi de Mahler, Il Tramonto de Respighi sau Simfonia a 9-a de Beethoven.
A colaborat cu dirijori renumiţi, ca Sergiu Celibidache, Giuseppe Sinopoli, Claudio Abbado, Roberto Abbado, Seiji Ozawa, Zubin Mehta, Charles Dutoit, Antonio Pappano, Donald Runnicles, Pierre Boulez, Georges Prêtre, Lorin Maazel, Vladimir Jurowski, Simone Joung, Alberto Zedda sau Mariss Jansons, având ca parteneri pe Anna Netrebko, Dmitri Hvorostovsky, Bryn Terfel, Rolando Villazon, Ramon Vargas, Marcelo Alvarez, Vesselina Kasarova, Nathalie Dessay, Feruccio Furlanetto, Renato Bruson, Edita Gruberova, Placido Domingo, Luciano Pavarotti, Alfredo Krauss, Leo Nucci.

Tenorul Marius Vlad Budoiu este solist al Operei Naţionale Române din Cluj şi colaborează cu cele mai importante teatre lirice şi filarmonici din ţară. Primele roluri la Opera din Cluj au fost Rodolfo din „La Bohème” şi Alfredo din „La Traviata”. Apoi au urmat o serie de roluri mozartiene: Don Ottavio din „Don Giovanni”, Tamino din „Flautul fermecat” şi Idomeneo din „Idomeneo”. Cu rolul Tamino şi-a făcut debutul pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, în 1996. De asemenea are un bogat repertoriu vocal-simfonic, de la Händel – „Mesia”, “Judas Maccabeus”, “Israel în Egipt” – la lucrări ale secolului XX ale unor compozitori ca Benjamin Britten – „Recviemul de război”, “Serenade”. A cântat în Anglia, Franţa, Spania, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Austria, Elveţia, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Polonia, Cehia, Slovacia, Turcia şi Japonia.
Ultimele debuturi ale lui Marius Vlad Budoiu în repertoriul liric au fost în „Nemorino” din „L’Elisir d’amore” şi în rolul titular din „Faust”. A urmat o schimbare de repertoriu, care s-a produs treptat. Astfel au urmat rolurile: Pinkerton din „Madama Butterfly”, Don José din „Carmen”, Radames din „Aida”, Cavaradossi din „Tosca”, Canio din „I Pagliacci”, Turiddu din „Cavalleria rusticana”, Don Carlo din „Don Carlo” şi Manrico din „Il Trovatore”. Repertoriul în care tenorul Marius Vlad Budoiu s-a lansat în ultimii ani este cel spinto-dramatic. Astfel a interpretat cu succes Otello din „Otello”, Calaf din „Turandot”, Don Alvaro din „La Forza del destino” şi Samson din „Samson et Dalila”. În anul 2010 a urmat debutul în repertoriul wagnerian, cu Erik din „Olandezul zburător” urmând ca în anul 2011 să fie protagonistul noii montări cu opera Lohengrin la Opera Naţională Bucureşti.

Dirijorul francez Julien Salemkour a studiat la Musikhochschule din Hanovra, apoi la Universitatea Mozarteum din Salzburg. A pregătit numeroase spectacole în Nürnberg, Leipzig, Mannheim, precum şi la Festivalul de la Salzburg. Din anul 2001este asistent al dirijorului Daniel Barenboim la Opera de Stat din Berlin, unde a dirijat peste 200 de spectacole de operă şi balet: Romeo şi Julieta – S. Prokofiev, Lacul lebedelor – P. I. Ceaikovski, Flautul fermecat, Don Giovanni, Così fan tutte, Le Nozze di Figaro – W. A. Mozart, Il Barbiere di Seviglia de G. Rossini, Le Sacre du Printemps, Pasărea de foc de I. Stravinski, Turandot, Tosca – G. Puccini, La Forza del destino, Macbeth – G. Verdi, Faust – F. Busoni, Manon – Massenet, Lohengrin – R. Wagner. De-a lungul timpului a fost dirijor invitat al unor prestigioase instituţii precum Metropolitan Opera din New York, Teatro alla Scala din Milano, Semperoper din Dresda, Staatskapelle Berlin şi Orchestra Simfonică Radio din Berlin. În anul 2006, Julien Salemkour a fost invitat să preia, în ultimul moment, un concert programat a fi dirijat de Daniel Barenboim şi prilejuit de aniversarea a 250 de ani de la naşterea compozitorului W. A. Mozart. Julien Salemkour a susţinut atât rolul de dirijor cât şi pe cel de pianist, concertul fiind transmis în direct în 23 de ţări din toată lumea. Julien Salemkour a fost distins în acest an cu titlul de Staatskapellmeister al Operei de Stat din Berlin.

Număr de vizualizări :1337


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro