spot_img

Un nou număr al revistei de cultură “Mozaicul”

De curând, a apărut numărul șapte al revistei de cultură „Mozaicul”, fondată la Craiova în anul 1838 de Constantin Lecca. Din sumar, menționăm rubricile “Mișcarea ideilor”: “Nu cred că, fie și în vacanță, trebuie să ne ferim mereu sufletul și de lecturi mai dificile, mai dure, aproape insuportabile” de Liviu Antonesei, “Puteți pur și simplu să întoarceți foaia” de Luminița Corneanu, Citesc, din fericire, din obligație. Dar cât de mult îmi place această obligație! Nu aș da-o pe toată libertatea din lume.” de Bogdan Crețu, “Pentru tihnă. Poezie” de Xenia Karo, “Cronica literară”: “După implozie, hiperfractalul” de Ion Buzera ș.a.

“Fluctuațiile pieței editoriale dezvăluie, dincolo de abundența titlurilor, un soi de alexandrinism, de oboseală imaginativă, prin practicarea prețiozităților fade și a mediocrității inflaționiste, chiar în domenii presupuse a hrăni elevația. Desigur, au existat dintotdeauna, în sfera, să zicem, a istoriografiei ori a antropologiei, studii anoste, lipsite de stil, înecate în mâlul demonstrațiilor specioase, sau lucrări de popularizare/ vulgarizare mizând pe apetitul pentru senzațional al unui public inocent supus asaltului tabloidizării. Se pare, însă, că un principiu foarte activ astăzi, al succesului imediat, organizează și controlează destinul cel puțin ciudat al unor cărți de felul celor semnate de Phil Mason. Cum George Washington a jecmănit națiunea, Hemoroizii lui Napoleon, Testiculele Ioanei d’Arc pun în pagină anecdote umoristice, supralicitează incidente minore din mica istorie cu prezumtive consecințe grave, acreditează ipoteze privitoare la maladii ce ar fi afectat o serie de personalități influențându-le acțiunile. Iată, un titlu atât de extravagant polemic precum Les Testicules de Jeanne d’Arc explică eroismul printr-o patologie rară (v. Robert Greenblatt: „sindromul feminizării testiculare”).

Dacă scrierile lui Phil Mason stârnesc, în cel mai bun caz, amuzamentul, recenta carte aparținând sociologului Jean-Claude Kaufmann, Le sac. Un petit monde d’amour (Ed. JCLattès, 2011), în ciuda fluenței speculative, cade, iremediabil, în banalitate. Specialist în problematica identității și a vieții cotidiene, J-C Kaufmann pornește în investigarea „secretelor poșetei” de la aserțiunea, nu chiar măgulitoare pentru sexul frumos, potrivit căreia „le sac est à la femme ce que la coquille est à l’escargot”. „Cochilia melcului” ascunde, dar aceasta nu este o descoperire de ultimă oră, „fragmente de existență”, vibrația vieții semnalizate de obiecte dintre cele mai diverse: agende, chei, ochelari, monede, șervețele de hârtie, pastile de aspirină, bomboane de mentă etc. Arheologul poșetei (pe urmele lui Kelley Styring) reconstituie un univers simbolic, constatând, în zilele noastre, stereotipizarea, prin branșarea la urbanitate (permis de conducere, cărți de credit, celular) și, în cazul bărbaților, impersonalizarea conținutului.

Ca „trofeu identitar”, cercetarea indiscretă a poșetei (geantă, sacoșă, pungă, tașcă) stimulează imaginația, oferă (ca, de altfel, în proza fără personaje a lui Macedonski) date revelatoare despre proprietarul ei. Ceea ce îi scapă autorului francez este o posibilă relație interactivă, a cărei sugestie o găsim, spre pildă, într-o poveste despre fericire a lui Andrei Codrescu, numită „Parfum”: „Apoi eu cad pe sacoșa ei, deșirând-o în graba mea de a găsi obiectele rituale ale vieții (s.n.) sale. Oglinda, ah! Mânjită de resturi de cocaină, cristalele minuscule reflectă lăcomia de pe chipul meu. Un ruj negru fără capac se uită la mine cu sugestia lui implicită de ulei și blană închisă la culoare… Îmi colorez buzele cu el, aproape mușcându-l, apoi de-a dreptul mușcând din el din ce în ce mai adânc… Fundul cutiei de unde mi s-a strecurat în gură era făcut din aur cu încrustații. Aztecii cei goi i-au învins pe conchistadori la Uxmal. Cerul brăzdat cu aur de deasupra bătăliei era un model repetat de agrafe pe jumătate deschise, milioane de folii de aur căzând peste luptători într-o rețea abia perceptibilă, un logos ce se făcea nevăzut încetul cu încetul…” (trad. Rodica Grigore). Abia atunci, prin asumarea unui anumit echivoc, prin captarea logosului inefabil, nu te mai poți îndoi că „mon sac, c’est moi”.

Altfel, demersuri asemeni celor amintite în însemnările de mai sus rămân în zone apropiate manifestelor avangardiste: „Démystifions l’Histoire!” („Precaritatea secretelor” de Constantin M. Popa).

Pagina web la care puteți afla mai multe informații: www.revista-mozaicul.ro

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508