spot_img

Numărul doi al revistei Piramida propune “Băieşii în contextul sud-slav”

De curând, a apărut numărul doi al revistei “Piramida”, editată de Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina.  O ediţie dedicată comunităţilor de băieşi, în contextul sud-slav. Printre subiectele revistei, ne-a reţinut atenţia textul scris de Annemarie Sorescu Marinković „Noi iştem rumâni şî nu ni-ižao”: băieşii din Mehovine.  

“Interesul faţă de băieşii din mediile sud-slave rămâne, cronologic, în urma interesului ştiinţific faţă de romi. De fapt, tocmai mulţumită unei preocupări ştiinţifice serioase vizavi de romi, ce datează de la sfârşitul secolului al XX-lea, începe să fie cunoscută stratificarea internă a „romilor” şi a altor grupuri cărora li se atribuie originea „romă”. Istoricul interesului cercetătorilor români faţă de băieşi a fost prezentat publicului român de Otilia Hedeşan în studiul Mă razumeşti, fata mea… Note de teren pe Valea Moravei, publicat la Bucureşti în anul 2007. În paralel cu acest interes – firesc, de altfel – al cercetătorilor români faţă de un grup etnic specific, având româna ca limbă maternă, la sfârşitul secolului al XX-lea se înregistrează o creştere a interesului pentru acest grup şi în alte regiuni în care trăiesc numeroase comunităţi de băieşi care nu beneficiază de sprijinul instituţional al limbii lor materne. Este vorba, înainte de toate, de Ungaria, iar ceva mai târziu şi de ţările sud-slave – Bulgaria, Croaţia şi Serbia. Echipa de cercetători a Institutului de Balcanologie al Academiei Sârbe de Ştiinţe şi Arte (ASŞA) din Belgrad a jucat un rol important în încurajarea cercetării ştiinţifice a băieşilor, prin publicarea, în anul 2005, a volumului internaţional de studii în limba sârbă Banjaši na Balkanu. Identitet etničke zajednice (Băieşii din Balcani. Identitatea unei comunităţi etnice). Acesta a fost urmat de alte două culegeri internaţionale de studii pe tema jertfei de sânge – Kurban in the Balkans (în anul 2007) şi Krvna žrtva. Transformacije jednog rituala (Jertfa de sânge. Transformările unui ritual) (în anul 2008). Strategia cercetărilor ştiinţifice care au stat la baza elaborării acestor volume a fost stabilită şi de tema a trei proiecte succesive, finanţate de către Ministerul Ştiinţei din Serbia – Etnolingvistička I sociolingvistička istraživanja izbeglica i multietničkih zajednica na Balkanu (Cercetările etnolingvistice şi sociolingvistice ale refugiaţilor şi comunităţilor multietnice în Balcani), în perioada 2002–2005, Etnička i socijalna stratifikacija Balkana (Stratificarea etnică şi socială a Balcanilor), în perioada 2006–2010, şi Jezik, folklor, migracije na Balkanu (Limbă, folclor şi migraţii în Balcani), început în ianuarie 2011, precum şi de cadrul general al activităţii Institutului de Balcanologie. Interesul ştiinţific iniţial îl constituie contactele balcano-slavo-româneşti, prin acceptarea postulatelor lingvisticii antropologice înţelese în mod amplu: colectarea de date privind stadiul real al limbii şi al uzului ei. Având în vedere că, la începutul acestor cercetări, nu au existat materiale ştiinţifice privitoare la graiurile băieşilor din Serbia, prioritate au avut temele din istoria orală, cultura tradiţională, folclorul şi construcţia identităţii. Cercetările de teren au fost efectuate, ori de câte ori acest lucru a fost posibil, în contextul comunităţii locale, mai ales când aceasta era românofonă, ca, de exemplu, în Serbia răsăriteană (timocenii) şi în Banat (românii, iar deseori şi romii).”, a scris Biljana Sikimić.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508