spot_img

„AIDA”, spectacol aniversar Iulia Buciuceanu, la ONB

Duminică, 29 mai 2011, ora 18.30, iubitorii genului liric sunt invitaţi la ultima reprezentaţie a stagiunii: „AIDA” de Giuseppe Verdi. Spectacolul va fi dedicat uneia dintre marile mezzo-soprane care au marcat istoria Operei Naţionale Bucureşti: Iulia Buciuceanu.

Iulia Buciuceanu şi-a început studiile muzicale la Conservatorul din Iaşi şi le-a continuat la cel din Bucureşti, cu maeştrii Jean Rânzescu şi Jean Bobescu. În anul II de studiu a fost remarcată pentru talentul său şi a debutat la Opera Naţională Bucureşti în rolul Ondine din opera „Rusalka” de Antonin Dvorak, obţinând un extraordinar succes. Au urmat debuturile în roluri precum Polina din „Dama de pică” de Piotr Ilici Ceaikovski, Olga din „Evgheni Oneghin” de acelaşi compozitor, Maddalena din „Rigoletto”, Meg Page din „Falstaff”, Azucena din „Il Trovatore” – Giuseppe Verdi, Carmen din opera omonimă de Georges Bizet etc.

Iulia Buciuceanu este laureată a Concursului Internaţional de Canto de la Viena (1959), a Festivalului „Primăvara de la Praga” (1960), a Concursului Internaţional de la Sofia şi a Festivalului de Operă de la Helsinki (1962) şi a câştigat Marele Premiu la Concursul Internaţional de Canto de la Toulouse (1962). Faima sa a depăşit graniţele României, remarcându-se de-a lungul timpului pe scene din Franţa, fosta Iugoslavie, Rusia, Finlanda, China, Cehia, Mongolia, Bulgaria ş.a.m.d.

Pe lângă acest palmares, Iulia Buciuceanu a mai intrerpretat roluri precum: Ulrica din „Un ballo in maschera” de Giuseppe Verdi, Fricka din „Die Walküre” de Richard Wagner, Amneris din „Aida” de Giuseppe Verdi, Orfeu din „Orfeu” de Ch. W. Gluck, Venus din „Tannhäuser” de Richard Wagner, Mary din „Der fliegende Holläder” de Richard Wagner, Konceakovna din „Cneazul Igor” de Alexandr Borodin, Feodor din „Boris Godunov” de Modest Petrovici Musorgski etc.

Din distribuţia spectacolului „Aida” vor face parte doi solişti invitaţi din străinătate: mezzo-soprana de origine bulgară Elena Chavdarova (în rolul lui Amneris) şi tenorul român Daniel Magdal (Radames). Alături de aceştia vor evolua artiştii ONB: Mariana Colpoş (Aida), Marius Boloş (Regele), Horia Sandu (Ramfis), Ştefan Ignat (Amonasro), Liviu Indricău (Mesagerul), Dorina Cheşei (Marea preotească) şi soliştii de balet Mădălina Slăteanu, Magdalena Rădulescu, Alin Gheorghiu. Îşi vor da concursul orchestra şi corul ONB, coordonat de maestrul Stelian Olariu. Întreaga reprezentaţie se va desfăşura sub bagheta dirijorului invitat Alexandru Samoilă.

Mezzo-soprana de origine bulgară Elena Chavdarova a absolvit Academia de Muzică din Sofia şi s-a specializat la Opera Naţională din acelaşi oraş. Din 1992 a fost solistă a operei din Plovdiv, unde a debutat în rolul Maddalena din „Rigoletto” de Giuseppe Verdi, iar din 1997 este solistă a Operei Naţionale din Sofia. Colaborările sale includ apariţii în săli de prestigiu din ţări ca Italia, Germania, Spania, Portugalia, Belgia, Macedonia, Olanda, Rusia, Japonia, Croaţia, Coreea de Sud, Elveţia, Cipru.

Repertoriul său conţine lucrări verdiene precum rolurile Azucena din „Il Trovatore, Eboli din „Don Carlos”, Fenena din „Nabucco”, Ulrica din „Un ballo in maschera”, alături de Carmen din opera cu acelaşi titlu de Georges Bizet, Santuzza din „Cavalleria rusticana” de Pietro Mascagni, Olga din „Evgheni Oneghin” de Piotr Ilici Ceaikovski, Kontceakovna din „Cneazul Igor” de Alexandr Borodin etc.

Absolvent al Universităţii de Arte “George Enescu” din Iaşi în 1991, Daniel Magdal a fost angajat ca solist la Opera Naţională Română din acelaşi oraş până în 1997, an în care s-a stabilit în Germania. De atunci desfăşoară o bogată carieră internaţională, fiind colaborator permanent al unor teatre precum cele din Braunschweig, Dresda, Freiburg, Hanovra, Saarbrücken, Schwerin, Berlin sau Praga. La acestea se adaugă participarea la prestigioase festivaluri, precum cele din Mallorca (Spania), Osaka (Japonia) sau Edmonton  (Canada).

Daniel Magdal este un invitat constant al Operei  Naţionale Bucureşti, pe scena căreia a interpretat roluri precum: Turiddu din „Cavalleria rusticana” de Pietro Mascagni, Edgardo din „Lucia di Lammermoor” de Gaetano Donizetti, Samson din „Samson et Dalila” de Camille Saint – Saëns, Mario Cavaradossi din „Tosca” de Giacomo Puccini, Rodolfo din „La Bohème” de Giacomo Puccini, Don José din „Carmen” de Georges Bizet. Din repertoriul său mai amintim roluri precum Riccardo din „Un ballo in maschera” („Bal mascat”), rolul titular din „Otello”, Alfredo Germont din „La Traviata” – Giuseppe Verdi,  Florestan din “Fidelio” – Ludwig van Beethoven, Nemorino din “L’elisir d’Amore” (“Elixirul dragostei”) – Gaetano Donizetti.

Dirijorul Alexandru Samoilă a absolvit Conservatorul „Rimski – Korsakov” din Sankt Petersburg, urmând apoi şi cursurile Conservatorului de Stat „Musorgski” din Ekaterinburg. În 1981 a devenit dirijor şef şi director artistic al Teatrului Naţional de Operă şi Balet din Republica Moldova, între timp colaborând cu Filarmonica din Sankt Petersburg, Orchestra Naţională Rusă, Orchestra Teatrului Mare din Moscova, Filarmonica Nouă din Tokyo, Orchestra Naţională Radio din Bucureşti etc.

De-a lungul carierei sale, Alexandru Samoilă a dirijat în teatre de operă din Moscova (Teatrul Mare, Opera „Stanislavski”), din Sankt Petersburg şi din alte oraşe din Rusia şi fosta Uniune Sovietică. A dirijat peste 50 de titluri de operă şi balet şi a întreprins turnee în ţări precum Marea Britanie, Spania, Portugalia, Italia, Japonia, Islanda, Ungaria, Bulgaria, Turcia ş.a.m.d. Printre succesele sale se numără colaborarea cu Royal Albert Hall din Londra, unde a debutat la pupitrul dirijoral cu spectacolul „Aida” de Giuseppe Verdi, în 1996. De la acea dată este invitat frecvent al acestei instituţii.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508