„AIDA”, spectacol aniversar Iulia Buciuceanu, la ONB

mai 28th, 2011 | By | Category: Eveniment

Duminică, 29 mai 2011, ora 18.30, iubitorii genului liric sunt invitaţi la ultima reprezentaţie a stagiunii: „AIDA” de Giuseppe Verdi. Spectacolul va fi dedicat uneia dintre marile mezzo-soprane care au marcat istoria Operei Naţionale Bucureşti: Iulia Buciuceanu.

Iulia Buciuceanu şi-a început studiile muzicale la Conservatorul din Iaşi şi le-a continuat la cel din Bucureşti, cu maeştrii Jean Rânzescu şi Jean Bobescu. În anul II de studiu a fost remarcată pentru talentul său şi a debutat la Opera Naţională Bucureşti în rolul Ondine din opera „Rusalka” de Antonin Dvorak, obţinând un extraordinar succes. Au urmat debuturile în roluri precum Polina din „Dama de pică” de Piotr Ilici Ceaikovski, Olga din „Evgheni Oneghin” de acelaşi compozitor, Maddalena din „Rigoletto”, Meg Page din „Falstaff”, Azucena din „Il Trovatore” – Giuseppe Verdi, Carmen din opera omonimă de Georges Bizet etc.

Iulia Buciuceanu este laureată a Concursului Internaţional de Canto de la Viena (1959), a Festivalului „Primăvara de la Praga” (1960), a Concursului Internaţional de la Sofia şi a Festivalului de Operă de la Helsinki (1962) şi a câştigat Marele Premiu la Concursul Internaţional de Canto de la Toulouse (1962). Faima sa a depăşit graniţele României, remarcându-se de-a lungul timpului pe scene din Franţa, fosta Iugoslavie, Rusia, Finlanda, China, Cehia, Mongolia, Bulgaria ş.a.m.d.

Pe lângă acest palmares, Iulia Buciuceanu a mai intrerpretat roluri precum: Ulrica din „Un ballo in maschera” de Giuseppe Verdi, Fricka din „Die Walküre” de Richard Wagner, Amneris din „Aida” de Giuseppe Verdi, Orfeu din „Orfeu” de Ch. W. Gluck, Venus din „Tannhäuser” de Richard Wagner, Mary din „Der fliegende Holläder” de Richard Wagner, Konceakovna din „Cneazul Igor” de Alexandr Borodin, Feodor din „Boris Godunov” de Modest Petrovici Musorgski etc.

Din distribuţia spectacolului „Aida” vor face parte doi solişti invitaţi din străinătate: mezzo-soprana de origine bulgară Elena Chavdarova (în rolul lui Amneris) şi tenorul român Daniel Magdal (Radames). Alături de aceştia vor evolua artiştii ONB: Mariana Colpoş (Aida), Marius Boloş (Regele), Horia Sandu (Ramfis), Ştefan Ignat (Amonasro), Liviu Indricău (Mesagerul), Dorina Cheşei (Marea preotească) şi soliştii de balet Mădălina Slăteanu, Magdalena Rădulescu, Alin Gheorghiu. Îşi vor da concursul orchestra şi corul ONB, coordonat de maestrul Stelian Olariu. Întreaga reprezentaţie se va desfăşura sub bagheta dirijorului invitat Alexandru Samoilă.

Mezzo-soprana de origine bulgară Elena Chavdarova a absolvit Academia de Muzică din Sofia şi s-a specializat la Opera Naţională din acelaşi oraş. Din 1992 a fost solistă a operei din Plovdiv, unde a debutat în rolul Maddalena din „Rigoletto” de Giuseppe Verdi, iar din 1997 este solistă a Operei Naţionale din Sofia. Colaborările sale includ apariţii în săli de prestigiu din ţări ca Italia, Germania, Spania, Portugalia, Belgia, Macedonia, Olanda, Rusia, Japonia, Croaţia, Coreea de Sud, Elveţia, Cipru.

Repertoriul său conţine lucrări verdiene precum rolurile Azucena din „Il Trovatore, Eboli din „Don Carlos”, Fenena din „Nabucco”, Ulrica din „Un ballo in maschera”, alături de Carmen din opera cu acelaşi titlu de Georges Bizet, Santuzza din „Cavalleria rusticana” de Pietro Mascagni, Olga din „Evgheni Oneghin” de Piotr Ilici Ceaikovski, Kontceakovna din „Cneazul Igor” de Alexandr Borodin etc.

Absolvent al Universităţii de Arte “George Enescu” din Iaşi în 1991, Daniel Magdal a fost angajat ca solist la Opera Naţională Română din acelaşi oraş până în 1997, an în care s-a stabilit în Germania. De atunci desfăşoară o bogată carieră internaţională, fiind colaborator permanent al unor teatre precum cele din Braunschweig, Dresda, Freiburg, Hanovra, Saarbrücken, Schwerin, Berlin sau Praga. La acestea se adaugă participarea la prestigioase festivaluri, precum cele din Mallorca (Spania), Osaka (Japonia) sau Edmonton  (Canada).

Daniel Magdal este un invitat constant al Operei  Naţionale Bucureşti, pe scena căreia a interpretat roluri precum: Turiddu din „Cavalleria rusticana” de Pietro Mascagni, Edgardo din „Lucia di Lammermoor” de Gaetano Donizetti, Samson din „Samson et Dalila” de Camille Saint – Saëns, Mario Cavaradossi din „Tosca” de Giacomo Puccini, Rodolfo din „La Bohème” de Giacomo Puccini, Don José din „Carmen” de Georges Bizet. Din repertoriul său mai amintim roluri precum Riccardo din „Un ballo in maschera” („Bal mascat”), rolul titular din „Otello”, Alfredo Germont din „La Traviata” – Giuseppe Verdi,  Florestan din “Fidelio” – Ludwig van Beethoven, Nemorino din “L’elisir d’Amore” (“Elixirul dragostei”) – Gaetano Donizetti.

Dirijorul Alexandru Samoilă a absolvit Conservatorul „Rimski – Korsakov” din Sankt Petersburg, urmând apoi şi cursurile Conservatorului de Stat „Musorgski” din Ekaterinburg. În 1981 a devenit dirijor şef şi director artistic al Teatrului Naţional de Operă şi Balet din Republica Moldova, între timp colaborând cu Filarmonica din Sankt Petersburg, Orchestra Naţională Rusă, Orchestra Teatrului Mare din Moscova, Filarmonica Nouă din Tokyo, Orchestra Naţională Radio din Bucureşti etc.

De-a lungul carierei sale, Alexandru Samoilă a dirijat în teatre de operă din Moscova (Teatrul Mare, Opera „Stanislavski”), din Sankt Petersburg şi din alte oraşe din Rusia şi fosta Uniune Sovietică. A dirijat peste 50 de titluri de operă şi balet şi a întreprins turnee în ţări precum Marea Britanie, Spania, Portugalia, Italia, Japonia, Islanda, Ungaria, Bulgaria, Turcia ş.a.m.d. Printre succesele sale se numără colaborarea cu Royal Albert Hall din Londra, unde a debutat la pupitrul dirijoral cu spectacolul „Aida” de Giuseppe Verdi, în 1996. De la acea dată este invitat frecvent al acestei instituţii.

Număr de vizualizări :1105


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro