Lecturi performative la ICR New York: Matei Vişniec şi Peca Ştefan

mart. 17th, 2011 | By | Category: Postcard

În perioada 15-16 martie 2011, ICR New York a propus publicului american o întâlnire cu texte din Matei Vişniec şi Peca Ştefan, în cadrul seriei de lecturi performative „Pas de deux: Dramaturgia română atunci şi acum/ Romanian Drama Then and Now”. Serile de lectură s-au desfăşurat la Galeria ICR New York/ Expoziţia de carte Cărtureşti. Lecturile au fost în interpretarea unor actori americani şi în regia Anei Mărgineanu şi a Tamillei Woodard. Seria de lecturi performative este un program curatoriat de Ana Mărgineanu.

Marţi, 15 martie 2011, a avut loc lectura textului “Teatru descompus sau Omul-pubelă” de Matei Vişniec, tradus din limba franceză de Sharon E.Gerstenberger, în regia Anei Mărgineanu.

Dramaturgul român Matei Vişniec s-a stabilit în Franţa în 1987. A început să scrie în limba franceză şi să lucreze ca jurnalist la Radio France Internationale. Din 1992, piesele sale se joacă cu succes în străinătate (20 de piese au fost montate în Franţa). După 1989, Matei Vişniec a devenit unul dintre cei mai jucaţi dramaturgi în România, cu peste 30 de piese montate în toată ţara. În Statele Unite, piese ale lui Matei Vişniec au fost prezente pe scene din New York, Chicago, New Jersey şi Hollywood, ultimele producţii incluzând „Progres” (produs de Immigrants Theatre Project în New York în 2006) şi „Caii la fereastră” (produs de Trap Door Theatre din Chicago în 2009), cel din urmă realizat cu sprijinul ICR New York. Tot în 2009, ICR New York l-a invitat pe Matei Vişniec la lansarea antologiei „Playwrights Before the Fall: Eastern European Drama in Times of Revolution”, care s-a desfăşurat la Martin E. Segal Theatre Center. Începând cu 2008, Matei Vişniec a publicat şi romane, ultima apariţie fiind „Domnul K eliberat”, în 2010, la editura Cartea Românească.

Textele reunite în „Teatru descompus sau Omul-pubelă” sunt asemeni fragmentelor unei oglinzi sparte. Situaţiile nu uimesc atât de mult prin ciudăţenia lor, cât prin faptul că seamănă cu viaţa de zi cu zi care o ia razna. Nu există nicio ordine în abordarea lor, iar regizorul are libertate totală în a aranja bucăţile pentru a crea un întreg. Aceste texte, precum şi personajele zugrăvite de Vişniec, au calitatea extraordinară de a se plia pe realitatea imediată din diferite contexte, deşi au fost scrise în timpul comunismului în România. „Teatru descompus sau Omul-pubelă” a fost tradus în limbile franceză, engleză, italiană, sârbă, rusă, germană, arabă, bulgară şi japoneză. A fost pus în scenă pentru prima dată în România în 1993, într-o producţie regizată de Cătălina Buzoianu şi produsă de Theatrum Mundi şi Institutul Cultural Francez.

Miercuri, 16 martie 2011, a avut loc lectura piesei „Poveşti adevărate complet inventate din Baia Mare” de Ştefan Peca, care a continuat seria „Pas de deux”. Textul, în traducerea autorului, a fost regizat de Tamilla Woodard.

Peca Ştefan este considerat a fi una dintre cele mai puternice voci din dramaturgia română a noului val. Piesele sale au fost prezentate în România, Marea Britanie, Irlanda, Germania, Austria, Elveţia, Franţa, Italia, Cehia, Ungaria, Estonia, Olanda, Rusia, Polonia, Belarus şi Serbia. A obţinut mai multe premii, printre care London Fringe Report Awards pentru Best Play – Relationship Drama (2006) şi Heidelberg Stuckemarkt Innovation Award (2007). ICR New York a început să îi promoveze piesele încă din 2006, când a fost prezent la New York cu „Bucharest Calling” şi „The Sunshine Play”, urmând ca în anii următori să revină în Statele Unite pentru diferite proiecte sau festivaluri. În 2010, Peca Ştefan a participat la cea de-a noua ediţie a festivalului „hotINK” din New York. În 2011, va fi din nou prezent la Festivalul Fringe cu o producţie Green Hours.

„Poveşti adevărate complet inventate din Baia Mare” este prima piesă dintr-o serie iniţiată de regizoarea Ana Mărgineanu în colaborare cu Peca Ştefan, parte a proiectului „Despre România, numai de bine”. Interviurile şi cercetarea riguroasă au condus la piese care devin portrete ale vieţii diferitelor oraşe din România. Împreună, acestea reprezintă o analiză neconvenţională a vieţii contemporane din România. Premiera piesei a avut loc în 2008, la Teatrul Municipal din Baia Mare, în regia Anei Mărgineanu.

Prin programul „Reading the Tea Leaves/Citind pe frunzele de ceai” ICR New York doreşte să formeze un public de cunoscători ai literaturii române şi a autorilor români consacraţi din diferite generaţii.

Clipuri video din aceste evenimente pot fi vizionate la www.youtube.com/rcinyc.

Seria lecturilor va fi continuată în lunile următoare, printre autorii propuşi numărându-se Mihail Sebastian, Camil Petrescu, Marin Sorescu, Radu Cosaşu, Ştefan Agopian, Ana Maria Sandu, Ioana Pârvulescu.

Număr de vizualizări :940


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro