La Editura Humanitas, în colecţia “Paşi peste graniţe”, va apărea volumul “Marea ruptură. Natura umană şi refacerea ordinii sociale” de Francis Fukuyama, în traducerea Lianei V. Alecu. Creşterea delincvenţei, destrămarea familiilor, neîncrederea şi individualismul sunt fenomene care însoţesc tranziţia de la lumea industrială la cea postindustrială. Ce şanse au societăţile contemporane să depăşească momentul de criză şi să refacă ordinea socială? Aceasta e întrebarea pe care o pune Francis Fukuyama, filozof american devenit celebru după apariţia cărţii „Sfârşitul istoriei şi ultimul om”.
Răspunsul e o construcţie intelectuală impresionantă ce face apel la sociologie, istorie, economie, religie, filozofie politică, biologie, antropologie. Fukuyama aduce astfel în discuţie fundamentele înseşi ale organizării sociale şi prezintă dovezi ce indică apariţia, în Occident, a primelor semne de redresare socială. Deşi analiza din „Marea Ruptură” se referă la ţările dezvoltate, există două motive importante pentru care lucrarea merită atenţia publicului român. În primul rând, mecanismele de fond ale agregării sociale sunt pretutindeni aceleaşi, iar crizele societăţii nu ocolesc România. În al doilea rând, informatizarea a pătruns deja la noi şi impactul ei devine tot mai puternic. “Marea Ruptură” e o fascinantă perspectivă istorică şi filozofică asupra începutului secolului XXI.
Francis Fukuyama s-a născut în 1952 la Chicago, a urmat studii clasice la Universitatea Cornell şi a obţinut doctoratul în ştiinţe politice la Universitatea Harvard cu o teză despre politica externă a Uniunii Sovietice în Orientul Mijlociu (1981). În anii 1979-1980, 1983-1989 şi 1995-1996 a fost membru al Departamentului de Ştiinţe Politice al Corporaţiei RAND, iar în anii 1981-1982 şi 1989 a lucrat la Departamentul de Stat al Statelor Unite. “Sfârşitul istoriei şi ultimul om” (1991) este cartea care i-a adus notorietate internaţională. A publicat numeroase studii şi articole despre democratizare şi politică economică internaţională. În ultimii ani s-a concentrat asupra rolului culturii şi al capitalului social în viaţa economică modernă şi în tranziţia către societatea informatizată.
