spot_img

«Cristina Nemerovschi, o scriitoare cu cojones»

Scriitorul şi jurnalistul Alexandru Petria a trimis pe adresa redacţiei AgenţieideCarte.ro un text amplu despre volumul “Sânge satanic” de Cristina Nemerovschi, pe care îl redăm, integral, mai jos:

« Nu sunt critic literar. Semnalez dacă-mi place ceva, uneori. Este strict o chestie subiectivă. Cristina Nemerovschi, cu romanul „Sânge satanic”, m-a lăsat ca la dentist. Cristina este o femeia care, culmea, are cojones. Scrie ca un bărbat. Ca să vă incit la lectură, o să redau aici un fragment din roman. Cu trimitere la Mircea Cărtărescu, un capitol se intitulează „De ce nu iubim femeile”:

« Nu urăsc femeile pentru că vreau să le urăsc. Nu îmi propun să fiu misogin. Nu am fost respins, frustrat, traumatizat de pizde, cum își vor imagina toate proastele, ci dimpotrivă. Mi s-au aruncat mereu la picioare. Am trăit pe banii lor, în casele lor, le-am mâncat mâncarea, am avut parte de sex în orice moment mi-am dorit, mi-au ușurat viața prin diverse artificii, m-au simpatizat, indiferent de vârsta pe care o aveau, și multe altele. Ura mea, disprețul meu, vine din toate încercările nereușite de a relaționa cu ele ca și cum ar fi ființe umane, ca și cum eu și ele am fi aceeași specie, naivă presupoziție… Din încercările lor eșuate penibil de a se comporta ca niște ființe umane. Au rămas neevoluate, undeva între vaci și păpuși gonflabile. Dacă noi ne străduim să depășim – prin artă, prin sinucidere, prin droguri, prin extaz, prin orice – condiția umană, ele se chinuie să o atingă. Dar poate sunt doar idealist și romantic. Mi-ar fi plăcut să fiu doar indiferent.

Nu iubesc femeile pentru că întruchipează, cel mai adesea, tot ceea ce detest la ființa umană. Nu spun că dacă am extermina femeile lumea ar fi perfectă. Dar ar fi mai puțin prefăcută și superficială. Am putea în sfârșit să ne privim în ochi. Am mai avea o șansă.

Well, first, pentru că le consider inutile. Pentru că s-au inventat păpușile gonflabile care sunt mai ieftine, mai de durată, nu pot vorbi și nu rămân gravide.

Nu iubesc pizdele pentru că își cumpără cosmopolitan, elle, avantaje, unica sau cool girl din care învață cum să devină și mai prefăcute, mai mult decât sunt din naștere, să se îmbrace în așa fel încât să pară mai slabe, să deschidă gura în așa fel încât să pară mai deștepte sau mai culte, să se miște în ritm de jeg disco ca să pară că știu să se fută, deși oricum nu le interesează să se fută. Pentru că nu știu să vorbească despre nimic ce nu ține de concret. Pentru că își fac un merit din faptul că merg la cumpărături uneori și gătesc. Pentru că sunt incredibil, șocant de proaste. Pentru că se uită la telenovele iar când nu se uită la telenovele aleg cele mai proaste filme cu putință. La care mai și plâng. Pentru că nu suportă berea, brutal death metal-ul, drogurile, curvele, orgiile, prietenii interesanți pe care te chinui să nu îi pierzi. Pentru că își iubesc mamele și încearcă să ți le bage și ție pe gât. Pentru că nu le place sexul. Pentru că în timp ce se fut se gândesc în ce mall să iasă la cumpărături a doua zi. Pentru că nu știu și nu vor ști niciodată ce caută pe lume.

Pentru că sunt înlocuibile, oricând.

Pentru că arată ridicol când aleargă după autobuz. Pentru că nu spun niciodată ce gândesc, în rarele ocazii când gândesc. Pentru că, da, se trag din fetițe, și fetițele sunt niște prototipuri grăitoare a ceea ce vor fi când vor fi mari. Pentru că specia din care se trag se târăște pe jos și bate din picioare atunci când nu obține ce vrea. Pentru că specia asta vrea mereu ceva, fie înghețată, fie rochițe, fie găletușe de nisip, fie pantofiori, fie un dvd cu desene animate, fie o păpușă cu țâțe xxl, fie un parfum care face cât un salariu decent, fie un amant. Pentru că la școală sunt pârâcioase și răzbunătoare. Pentru că, atunci când își schimbă dinții de lapte nu arată deloc inocent, ci arată ca niște babe acre.

Pentru că se cred singurele lucruri frumoase din lume. Pentru că sunt convinse că pizda lor este motivul pentru care soarele răsare în fiecare dimineață. Pentru că nu au simțul umorului. Pentru că le deranjează misoginii și bancurile cu blonde. Pentru că iau căcaturile în serios iar lucrurile importante le tratează cu superficialitate. Pentru că nu acceptă că în afară de pizdă nu au nimic de oferit.

Pentru că te fac de râs când ești cu amicii la bere și o dați în chestii filosofice și deodată proasta se trezește să deschidă gura și să bășească o replică penală pe care a auzit-o la birou. Pentru că sunt feministe. Pentru că nu înțeleg universul. Pentru că n-au imaginație. Pentru că n-au simț artistic. Pentru că nu știu ce e aia să creezi, și au imbecilitatea de a crede că acest lucru se poate reduce la a scoate de câteva ori prin pizdă un borac. Pentru că vorbesc numai despre cure de slăbire. Pentru că fac ca dracu’ când se îmbată, o dată pe an, de revelion. Pentru că le place să dea banii pe cadouri. Pentru că vor să ții minte ziua în care te-ai lins cu ea prima dată, de parcă pentru tine a fost cea mai importantă zi din viața ta.

Pentru că sunt sincere numai când bârfesc cu alte pizde. Pentru că nu pot citi mai mult de două rânduri din kant. Sau zece din orice alt filosof. Pentru că vor să se mărite și apoi să fete, și apoi să se îngrașe, după ce au scăpat și de grija asta. Pentru că aruncă lucruri care înseamnă ceva pentru noi.

Pentru că le aștepți câte trei ore să se aranjeze când ieșiți în oraș iar rezultatul după trei ore – trei ore în care tu ai fi fost deja amețit și te-ai fi simțit mișto – este unul dezastruos, te gândești că le-ai vorbit amicilor despre cât de bună e pizda ta și în loc să te prezinți cu bunăciunea cu care te-ai lăudat, vii însoțit de o sperietoare, cu o mie de culori pe față și cu părul umflat de parcă i s-a căcat o vițică în cap, puțind a jeguri de parfumuri care îți întorc stomacul pe dos și bălăbănindu-se ridicol pe tocuri.

Pentru că întotdeauna se bagă în discuții care le depășesc și nu au decența să își vadă de cratițe și farduri. Pentru că dacă tot s-au băgat într-o discuție cu mult peste capacitatea intelectului lor, țin să și spună o prostie, să lase o urmă a imbecilității lor, să nu treacă neobservate.

Pentru că le plac nunțile și botezurile. Pentru că merg în vizită la părinții tăi și îi obligă să povestească lucruri compromițătoare din copilăria ta, pe care tu încerci să le uiți. Pentru că sunt penibile și plâng la cele mai artificiale scene din filme, alea cusute cu ață albă, la care tu ai râde în hohote.

Pentru că sunt urâte, disproporționate. Pentru că își apreciază baloanele, care sunt niște părți anatomice ridicole. Pentru că au curul inutil și penibil de mare. Pentru că își smulg părul de pe picioare în loc să îl radă. Pentru că merg la cosmetică, coafor, fitness, spa, împachetări, saună, masaj. Pentru că mint crezând că spun adevărul. Pentru că bârfesc cu ură, din frustrare, în loc să găsească părți amuzante care să fie relatate despre alții. Pentru că nu te pot iubi toată viața. Pentru că citesc numai din interes. Pentru că în generală și liceu au fost tocilare. Pentru că aruncă banii pe vopsea de păr.

Pentru că au prejudecăți. Pentru că nu vor sex în grup. Pentru că nu vor sex anal. Pentru că nu beau. Pentru că sunt religioase. Pentru că fură ideile altora, fără să gândească. Pentru că nu sunt originale și nici nu apreciază originalitatea. Pentru că dacă au un blog și faci imprudența să-l citești, îți vine să borăști sau să te faci definitiv poponar.

Pentru că nu te iubesc niciodată pentru ceea ce ești. Pentru că nu te vor cunoaște cu adevărat niciodată. Pentru că nu au capacitatea și, mai grav, nici interesul, să te cunoască.

Pentru că țin la aparențe. Pentru că au grijă să nu te faci de râs în public. Pentru că e o tragedie pentru ele dacă te-ai îmbătat la petrecerea firmei și ai borât pe cămașa șefului. Pentru că se udă când citesc eminescu. Pentru că până și de ce iubim femeile? li se pare o carte misogină. Pentru că, spun ele, nu înțelegem femeile. Pentru că dacă spui că ai o părere proastă despre ele, în mintea lor înseamnă că nu le cunoști. Pentru că simpatizează cu blonda de la drept.

Pentru că vor deveni foarte curând babe nefutute. Pentru că vor vrea să le dai locul în autobuz. Pentru că, și așa, scofâlcite, ridate, împuțite, demodate, încă mai cred că universul se rotește în jurul pizdei lor.

Pentru că nu recunosc niciodată când s-au supărat pe tine, îți zâmbesc frumos și pregătesc parșiv o lovitură cât mai dureroasă.

Pentru că vor să știe câte iubite ai avut înainte de ele. Pentru că, dacă le spui adevărul, or să facă scandal și or să te urască. Pentru că, dacă le minți, or să te urască pentru că le minți. Pentru că nu acceptă că trăiesc doar ca să facă pui, și că instinctul ăsta le conduce viața. Pentru că odată ce au făcut pui, își pierd orice urmă de feminitate și își arată colții. Pentru că apoi trăiesc doar pentru a-și apăra puii și a se mândri prostește cu ei, de parcă i-ar fi scos prin creier, nu prin vagin. Pentru că poartă balerini colorați, cu fundiță în vârf. Pentru că arată a gâște.

Pentru că urlă ca scoase din minți când ne jucăm pe calculator. Pentru că nu sunt în stare să tasteze singure nici linkul unui site. Pentru că dacă nu merge calculatorul te sună de doișpe ori la serviciu, tocmai în mijlocul unei dispute cu șeful legată de o mărire de salariu, să îți ceară disperate ajutorul în loc să verifice dacă este băgat în priză.

Pentru că li se lasă țâțele. Pentru că fac burtă. Pentru că au vergeturi pe tot corpul atunci când slăbesc. Pentru că le apar dungi albastre pe țâțe. Pentru că le cade părul și încep să pută când transpiră noaptea. Pentru că li se adună pielea în jurul coatelor și genunchilor și arată a găini opărite. Pentru că ne asasinează cu parfumuri și sprayuri care ne fac să vomităm. Pentru că nu știu să îmbătrânească frumos. Pentru că n-au deloc umor. Pentru că sunt feministe, da’ cred că am mai zis.

Pentru că nu se gândesc niciodată la moarte. Pentru că, pentru ele, a avea un rid și un fir de păr alb e o tragedie mai mare decât moartea. Pentru că nu le place să bea bere iarna la terasă.

Pentru că sunt invidioase. Pentru că sunt cele mai egoiste ființe din univers. Pentru că spun că iubesc rasa feminină, dar urăsc de fapt fiecare exemplar în parte. Pentru că nu își iubesc decât propria pizdă.

Pentru că atunci când merg la munte, vor să stea în camera de hotel și să despacheteze. Pentru că își iau tocuri și parfumuri și câteva rujuri cu ele când merg la munte. Pentru că vor neapărat o cameră care să aibă și cadă. Pentru că distrug orice moment romantic prin probleme concrete care nici măcar nu contează. Pentru că vor copii ca să se simtă importante și apreciate. Pentru că își pensează sprâncenele și își decolorează mustața. Pentru că își cumpără haine în prostie, până când dulapului îi iese din cuie partea din spate.

Pentru că nu ne înțeleg niciodată și nici măcar nu își imaginează ce vrem de fapt de la ele. Pentru că au impresia că le iubim pentru felul în care au sânii și fundul, pentru kilogramele pe care le-au dat jos, asasinându-ne nervii, martirizându-se și făcându-ne gaură în portofel. Pentru că nu au habar ce vrem atunci când simțim că trebuie să stăm un timp departe de ele. Pentru că nu merg la mare până nu țin cura de slăbire.

Pentru că vor să te comporți ca gheii din telenovele. Pentru că dacă uiți de aniversarea primului ei ciclu alături de tine, se închide în cameră și bocește. Pentru că nu au suficienți neuroni ca să-și dea seama că fiecare din noi își arată iubirea în mod diferit. Pentru că dacă nu îți plac comediile romantice și lăbărelile după jane austen cu keira knightley, ești un monstru. Pentru că dacă râgâi în timp ce bei bere, ești un porc.

Pentru că dacă spui despre prietena ei cea mai bună că e proastă, ești misogin și măgar. Pentru că dacă spui despre prietena ei cea mai bună că e o persoană interesantă, ești un curvar.

Pentru că le place să fie ordine în casă. Pentru că nu iubesc jegul. Pentru că îți rătăcesc lucruri. Pentru că îți aruncă obiectele cele mai importante. Pentru că îți distrug perechea preferată de blugi spălând-o în fiecare săptămână.

Pentru că sunt influențabile și este suficientă o simplă bârfă pentru a te lăsa baltă. Pentru că le este atât de ușor să nu te mai iubească și să te uite. Pentru că își dau cu părerea despre orice. Pentru că li se pare că pornografia exploatează femeile și ar vrea să o desființeze.

Pentru că nu știu să conducă. Pentru că nu le plac motoarele. Pentru că după ce își iau un job la birou nu mai vor să audă de mers la concerte. Pentru că după ce își iau job îți povestesc toate bârfele de la birou, cine cu cine s-a mai futut, cine de cine s-a îndrăgostit, deși ție ți se rupe total. Pentru că te bat la cap să te tunzi și să renunți la cercei. Și la tricouri cu formații. Pentru că ești insensibil dacă nu vrei boraci. Pentru că nu iubesc animalele ci doar au impresia că o fac, și ți-ar da cățelul la hingheri doar pentru că s-a pișat pe o pereche de pantofi de firmă sau că a ros piciorul mesei. Pentru că se îndrăgostesc din motive prozaice. Pentru că sunt cele mai rele ființe din lume, după șoarecii verzi.

Pentru că nu fac niciodată lucruri în mod dezinteresat. Pentru că sunt calculate. Pentru că și cel mai inocent și aparent spontan zâmbet al lor este premeditat. Pentru că nu au simțul ridicolului. Pentru că se fac de căcat și pe urmă insistă cu o opinie sau cu o fiță rizibilă cu aceeași nonșalanță cu care merg pe catalige de 18 centimetri crezând că hidoșenia asta le face sexy. Pentru că fac – foarte rar –  sex cu alte femei doar pentru a demonstra că nu au nevoie de bărbați. Pentru că nu plâng sincer. Pentru că se duc la budă în gașcă. Pentru că au transformat un lucru esențial și sublim cum e plânsul în ceva feminin.

Pentru că nu au viziune de ansamblu. Pentru că nu pot pricepe decât cazuri particulare. Pentru că le place să zică a face dragoste în loc de a fute, penis în loc de pulă și clitoris în loc de lindic. Pentru că niciodată nu ar putea să aibă un sistem filosofic sau cel puțin o viziune holistă, chiar și infantilă, asupra lumii. Pentru că nu știu de unde vin muștele și ploaia. Pentru că iubesc confortul. Pentru că încearcă să te transforme într-o ființă fără voință, fără gândire proprie, într-o păpușă de paie care să le îndeplinească toate dorințele materiale. Pentru că nu au decât dorințe materiale.

Pentru că se complac în competiții stupide cu alte femei, de pildă cine are copii mai curați și mai buni la carte, în loc să se preocupe de dezvoltarea lor spirituală. Pentru că se tem de dezvoltare individuală. Pentru că sunt convinse că religia creștină e singura care contează. Pentru că sunt exact ființele slabe, manipulabile, fără gândire proprie, fără coloană vertebrală, care nu supraviețuiesc decât în haite cu specimene de același fel, pe care le-am detesta dacă am fi sataniști adevărați.

Pentru că seamănă atât de mult între ele. Pentru că după ce te desparți de una, următoarea va fi inevitabil și mai nașpa. Pentru că toate au aceleași defecte. Pentru că după ce ai futut 20, încep să se repete, pe rând, forma sânilor, a fundului, a buzelor, locurile de pe corp afectate de celulită, sprayurile și gelurile de duș pe care le folosesc.

Pentru că urăsc partea copilăroasă din tine. Pentru că îți ucid tot ce ai mai personal, mai original, mai inocent și mai nebun în tine.

Pentru că sunt proaste. JET.”

Dacă aţi avut răbdarea să ciţiţi extrem de lungul fragment, cred că nu aţi fost dezamăgiţi. Şi sigur nu v-aţi plictisit. Scriitoarea are talent. Mult. Şi nici un complex.

Cartea Cristinei Nemerovschi a apărut în 2010, la editura „Herg Benet”. Autoarea s-a născut pe 10 mai 1980, în București. A absolvit Facultatea de Filosofie din cadrul Universității București și un master în cadrul aceleiași facultăți, finalizat cu o dizertație despre natura adevărului propozițiilor matematice la L. Wittgenstein.

Într-un text de PR al editurii „Herg Benet” se spune: „Personajul principal al romanului trăiește o dublă poveste de dragoste: Am un iubit, B, și o iubită, R. În acest threesome este atrasă pe parcurs și D., o adolescentă de 14 ani, sora lui R. Totul se desfășoară pe un fundal haotic, pe care se profilează moartea, sinuciderea, fără a ști în unele momente unde se termină realitatea și unde începe nebunia. Mizantropie, droguri, moarte, chefuri sălbatice, ură, cimitire, alcool, popi, boală, metal, rockotecă, sex cu părinții, depresie, umor negru, sado-masochism, izolare, crimă, animale ciudate care îți apar în somn… Ce culoare au experiențele unui nihilist din 2010? Dacă ar fi trăit în lumea lui M., ar fi purtat Stavroghin brățări cu țepi și cruci întoarse? Ar fi dormit Holden Caulfield, beat, pe băncile celei mai true bodegi? Ar fi ucis Maldoror corporatiștii și vedetele Tv, după care s-ar fi băgat la headbanging pe Cannibal Corpse?Dacă nu vă este teamă de introspecții demonice în nopți gri la capătul cărora ființa ar putea pierde toată familiaritatea ce o definește, pășiți cu încredere în lumea întunecată din Sânge satanic. Veți avea noroc și veți găsi calea de întoarcere, sau…?”

Scopul compilaţiei mele a fost doar să vă provoc la lectură, cum am precizat de la început. Nădăjduiesc că am reuşit. Şi n-ar fi inoportun ca şi criticii literari să se aplece asupra romanului. Felicitări, Cristina Nemerovschi!”

Alexandru Petria

Articole recomandate

7 COMENTARII

  1. Nu sunt critic literar,ca sa-l parafrazez pe Petria, dar sunt un cititor pasionat,lectura art.de mai sus ma face sa cred ca promovarea unui limbaj vulgar ajunge sa numesti o compozitie Opera ,o compatimesc pe autoare ca vrea sa intre in literatura pe usa din dos,chiar daca harul ei ar putea-o propulsa pe un alt palier ,astfel de opere sunt trecatoare si laudatorii lor fac rau, nu bine, unui tanar cu potential real
    Asteptam o opera literara, nu una de cartier!

  2. rhea, tare sunt curios cum ai tras tu toate concluziile astea generale dintr-un singur fragment… asta e boala romanilor, din pacate: intai etichetam, judecam, concluzonam si pe urma, in cazul fericit in care mai apucam, mai si studiem un pic problema…
    „opera de cartier”… dupa criteriile astea, trei sferturi din literatura ultimilor zece ani e de cartier

  3. am avut rabdare sa citesc fragmentul.
    nu am fost dezamagita pt ca nu aveam asteptari.
    nu m-am plictisit pt ca m-am amuzat.
    mi-ar fi greu sa apreciez daca autoarea are sau nu talent, intrucat nu am „caderea” sa fac astfel de evaluari. imi place limbajul frust dar imi displace lipsa de cheag.
    inteleg ca acest fragment este folosit drept „varful de lance” al promovarii volumului. nu imi dau seama foarte clar cat de relevant este pentru „droguri, moarte, chefuri sălbatice, ură, cimitire, alcool, popi, boală, metal, rockotecă, sex cu părinții, depresie, umor negru, sado-masochism, izolare, crimă, animale ciudate care îți apar în somn”. aici se da, cu adevarat, masura talentului autoarei?
    raman, mai curand, cu senzatia ca este promovat doar de dragul polemicii pe care se spera ca o va isca. pentru trimiterea la mircea cartarescu. pentru a soca, a crea „valuri”. nu ca ar fi ceva rau in asta. numai ca…de dragul succesului cartii, poate exista o mostra de talent mai convingatoare in restul paginilor, care n-au avut parte de atata promovare.

  4. Autoarea are talent. Cam de clasa a 11a… (Stiu, insult inteligenta si pana unora dintre fetele si baietii dintr-a 11, dar, varfurilor, faceam o medie, da?). Bucata e construita pe o singura idee, exprimata stangaci, ultra-diluata, sau mestecata, cum vreti. Poate ca autoarea are cojones, dar ca sa scrii de obicei iti mai trebuie ceva: un pic de creier, niste osanza adunata acolo dupa un anumit nr de pagini citite si ceva nou. Si nu, a tzipa contrariul a ceea ce zice lumea nu e nimic nou. E tot aia.

  5. este un fragment excelent, dintr-o carte foarte buna; cine spune altceva (mai ales fara sa fi citit romanul) habar n-are ce vorbeste. felicitari domnului Petria, care indeplineste cu succes si misiunea de a descoperi talentul acolo unde exista

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508