“Ada-Kaleh sau Orientul scufundat” de Marian Ţuţui

ian. 20th, 2011 | By | Category: Agenda de carte

Vineri, 21 ianuarie 2011, ora 11:00, la Sala Union a Cinematecii Române (Bucureşti) va avea loc lansarea volumului “Ada-Kaleh sau Orientul scufundat” de Marian Ţuţui, Editura Noi Media Print. Volumul va fi prezentat de istoricul de artă Adrian-Silvan Ionescu.

Cu ocazia lansării, vor fi proiectate filmele documentare: “Ultima primăvară pe Ada-Kaleh” şi “Salutări de la Ada-Kaleh”. Evenimentul e organizat de Arhiva Naţională de Filme şi Editura Noi Media Print.

Număr de vizualizări :2757


One Comment to ““Ada-Kaleh sau Orientul scufundat” de Marian Ţuţui”

  1. dr.arh.Valentin Luca spune:

    Autorul, fără a fi istoric sau arhitect și fără a poseda un minim de cunostinte militare (fără vina lui) scrie câteva lucruri neadevărate:pag21.r1 :Sistemul adoptat de fortificatie (corect era DE FORTIFICARE) adoptat , de tip Vauban, în formă stelată..)NOTA26
    Păi ori e vauban ori e stelată? Autorul nu e sigur, cert e că fortificațiile stelate nu erau bastionare ci tenaille (fără bastioane) Ada-kaleh nu e tip Vauban. Deasemenea autorul confundă cazematele cu catacombele. Domnule Țuțui, catacombele sunt subterane, iar ceea ce arătați dvs în carte sunt structuri defensive pentru artilerie și muschetari Spraterane denumite cazemate. Sistemele vauban sunt 3 la număr, primul sistem este de fapt preluat de la Contele Pagan, deci nu este al său, al doilea sistem este contruit doar la Landau și Belfort în timp ce sistemul 3 este construit exclusiv la Neuf Brisach. În rest Vauban a modernizat și refortificat alte 163 de cetăți fi forturi nici unul pe teritoriul actual al României. Mai mult de atât Casa de Austria era adepta școlii germanie de fortificare și nu a cele franceze. Elementele specifice fortificațiilor Vauban sunt contragărzile detașate din bastionul de bază și Turnurile-bastion, elemente care nu se regăsesc la Ada-Kaleh. Vauban prevedea cazemate în zidul fortificației NUMAI PE FLANCURILE BASTIOANELOR, la Ada-Kaleh, cazematele sunt pe tot perimetrul fortificat.
    La nota 26 de la pag 40 autorul spune:*Pe teritoriul actual al României au mai fost costruite în secolul al XVIII-lea cetăți de tip Vauban la Timișoara,Arad,Oradea,Alba-Iulia și Făgăraș. Autorul ori nu știe istorie ori face gafe impardonabile, cu părere de rău (pentru că este o lucrare la care s-a muncit, deși majoritatea pozelor sunt stop-cadru) trebuie să subliniez greșelile pe care le aduc la cunoștința autorului spre a le modifica întro viitoare ediție revizuită:
    Cine a fost Vauban domnule Marian Țuțui ? ce înțelegeți dvs prin termenul de fortificație Vauban?
    Sébastien Le Prestre, Marchiz de Vauban (15 mai, 1633 – 30 martie, 1707), numit și Vauban, a fost un mareșal al Franței și cel mai important inginer militar din perioada sa, faimos pentru inovațiile aduse în domeniul construcției de fortificații n slujba lui Ludovic al XIV-lea.
    Puțină istorie nu strică pentru ca autorul să vadă realitatea. Vauban nu era nici măcar scrisoare de amor când cetățile Făgăraș sau Oradea erau asediate de turci (în forma lor actuală), deci cum se poate ca ele să fie Vauban????
    Iată dovezile ( se găsesc și pe wikipedia.ro):
    A.Vauban a trăit între 1633-1707
    B.CETATEA ORADEA: Între 1569-1598 și 1618-1648: schimbările politico-militare din centrul Europei au impus construirea unei fortificații noi (de tip italian Renascentist), care să facă față cerințelor vremii. Principii transilvăneni au angajat arhitecți militari italieni, care au realizat noua cetate pentagonală, cu bastioane pe colțuri și șanț de apărare cu apă, de factură renascentistă târzie, în două etape: zidul de incintă al fortificației, respectiv castelul cetății.Vauban se naște abia în 1633 deci cum se poate ca Oradea să fie cetate vauban?
    C.Cetatea Făgărașului . In secolul al XVI-lea se petrec marile transformări din arhitectura Cetătii Făgărasului, cele care transformă cetatea în castel voievodal, cu o puternică fortificatie exterioară bastionara si care vor face din vechea cetate un complex feudal fortificat inexpugnabil, cum a fost caracterizat în acest secol. La realizarea acestor transformări, rolul cel mai important apartine voievodului făgărăsean Stefan Mailat (proprietar al Cetatii intre 1528-1541). Primele modificari au loc în anul 1538, atunci cand Stefan Mailat va schimba întaritura din lemn cu una de piatra si caramida. Dacă forma actuală a Făgărașului executată după proiectul arhitecților Italieni aduși în Transilvania de Katerina de Medici,este din anii 1528-1541, cum este posibil domnule ȚuȚui să spuneți că Făgărașul este cetate Vauban? Vauban se va naște abia peste 100 de ani în 1633.
    D.Cetatea Timișoarei: câteva motive pentru care Timisoara nu este Cetate de tip Vauban (aceste observații sunt valabile și pentru ADA-KALEH):
    1.Vauban a enuntat doar 3 sisteme în toată cariera sa.
    2.Primul sistem este preluat 100% de la maestrul săU Blaise Francoise Comte de Pagan.
    2.Sistemul 2 este executat doar la Belfort si Landau.
    3.Sistemul 3 este executat exclusiv la Neuf Brisach.
    4.Savoya era dusmanul de moarte al lui Vauban, cei doi s-au si războit cu câteva ocazii.
    5.Nici un sistem Vauban nu era adaptat terenurilor mlăstinoase (toate sisteme de fundare vaubaniene fiind pe cărămidă, iar la Timișoara s-a folosit sistemul olandez pe piloti din stejar).
    6.Cetatea Timisoarei nu dispunea de nici un TURN-BASTION( caracteristica de bază a sistemlor Vauban).
    7.Timisoara nu avea contragărzi late detasate din bastionul poligonului de pază cum se întâmplă în cazul fortificatiilor Vauban.
    8.Nici o cetate Vauban nu avea mai mult de 3 centuri fortificate. Timisoara avea 4 (inclusiv calea acoperită si glacisul).
    9.Ravelinele Sistemelor Vauban aveau fete si flancuri, iar cele de tip Muller sau Pagan (cum e cazul Timisoarei)aveau doar fete.
    10.La o analiză amănuntită se poate observa apartenenta paternului folosit la Timisoara la filiera germanică (sistemul Muller), care însă seamănă izbitor cu sistemul francez al Contelui Pagan (cei doi fiind contemporani.
    Mai mult de atât, se stie că Timisoara este amplasată pe mlastină, ori sistemul Pagan era singurul sistem francez (inspirat direct din Scoala Olandeză de Fortificare) care avea sistemul de fundare si pe piloti din lemn (Vauban funda exclusiv pe piatră sau cărămidă. Prezenta caponnierelor (cazematele detasate amplasate în santurile cetătii) sunt o caracteristică a sistemelor germane de fortificare.
    Studiată în detaliu se observă că cetatea Timișoarei întradevăr NU ESTE CETATE DE TIP VAUBAN.
    E.CETATEA ARADULUI: A fost construită între anii 1763-1783 în sistem tenaille (Vauban moare în 1707, iar sistemele sale erau deja depășite tehnologic) folosind conceptele lui Carnot și Montalembert,inginerul Philipp Harsch execută cetatea Aradului, la cererea împărătesei Maria Terezia.

    Domnlule Țuțui, sistemul tenaille, nu e tot una cu sistemul vauban. Se pare că pentru dvs orice Cetate cu bastioane este vauban, GREȘIT.
    Enumerarea dvs greșită nici măcar nu e completă, în România sunt mult mai multe: Cetățuia Clujului, Brașovului, Cetatea Bathoty din Șimleu, cetatea Giurgiu, Brăila, Ismail (ultimile 3 fiind executate de turci) și lista poate continua.

    Vă recomand cu căldură să revizuiți cartea și să rectificați erorile.
    Dr.Ar.Valentin LUCA
    Politehnica University of Timișoara
    Departament of Civil Engineering

Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro