spot_img

Distins cu premiul Academiei Europene de Artă din Luxemburg, artistul Michael Lassel expune în România

Mâine, 2 decembrie 2010, ora 19:00, la European Art Gallery (Regina Maria nr. 18, Bucureşti) are loc vernisajul primei expoziţii în România a artistului Michael Lassel, unul dintre cei mai importanţi pictori români de peste graniţe.

”Faptul că am ales pantofi pentru prezentarea turnului are explicaţia în amintirile din atelierul rural al tatălui meu care a fost cizmar. Asistând la discuţiile sale cu clienţii ce aşteptau să li se repare pantofii, am început să fac legătura între purtător şi încălţămintea sa, între acesta şi povestea vieţii sale. Fiecare dintre noi lasă urme în viaţă, ca amprenta unui pas în zăpada proaspăt aşternută.”, a scris Michael Lassel.

“Ce simplă pare explicaţia unuia dintre explozibilele succese ale marelui şi ciudat lucru, necunoscutului pentru români, pictor român, de origine germanică, născut în Transilvania şi devenit doar de 25 de ani cetăţean german. Michael Lassel. ”Turnul Babel” a fost selecţionat să participe la una dintre cele mai importante expoziţii organizate în ultimile decenii la Londra, încălecând anii 2008-2009, ”Babylon – Myth and Reality” şi aşa a intrat un român, primul, în British Museum. Forţa de sugestie a acestui tablou este multiplă. Artistul are dreptate când spune că a vrut, şi eu constat, că a reuşit să edifice un monument nenumăratelor victime ale tuturor dictaturilor. Dacă ne aducem însă aminte că explicaţia cea mai simplă, aproape puerilă a Turnului Babel e cea de construcţie lingvistică a lumii, constatăm că tabloul lui Lassel poate fi şi radiografia plastică a unei mari metropole contemporane Paris, Londra sau New York. Cu toţii am urmărit în presă drama zecilor de mii de africani, asiatici sau arabi sub limita sărăciei care încearcă cu preţul vieţii să străbată deşerturi, oceane şi frontiere fortificate pentru a atinge un iluzoriu Eldorado european sau american. Mulţimea pantofilor din edificiu este dominată de o frântură de castel de cărţi de joc – portrete. Martirii trudei şi iluzia. Forţa de sugestie este extraordinară. La fel ca şi în cazul lui Nicolae Maniu intenţia se completează, se amplifică, se potenţează prin sensibila şi perfecta stăpânire a artei marilor maeştrii, a marilor iniţiaţi, Trompe l’oeil-ul. Din precizia desenului, din jocul de umbre şi penumbre, din iluzia triplei dimensiuni.

De această dată avem de a face într-adevăr, cu un elev al maestrului Corneliu Baba – generaţia 1972 – de la care preia şi păstrează doar lecţia flamanzilor şi olandezilor, acribia travaliului şi patima pentru sens. Nimic din ce pictează Lassel nu este la întâmplare. Am fost printre cei fericiţi ce au putut să remarce direct enorma diferenţă dintre construcţia reală, dintre adunătura aparent abstractă de obiecte ce sunt, fiecare în parte, de multe ori aproape casnice sau cu întrebuinţări precise şi opera finită a artistului. Obiectele, fără talentul lui Lassel, spun puţin. Cu Lassel care le împreună şi după Lassel care le prefigurează, ele devin pregnante metafore şi subtile simboluri despre lume şi viaţă. Înţelesuri perene şi în acelaşi timp izbitor contemporane.

”Pentru mine – spune Lassel – nu există obiecte neînsufleţite, pasive, lucrurile din jur sunt fosile în care zac conservate poveşti. Intenţia mea este de a traduce, pentru cei surzi la această splendoare, în limba mea vizuală, limbajul silenţios al lucrurilor. Nu doresc să execut tablouri realiste despre lucruri, ci să transfer în prezent, lucrurile, obiectele, ceea ce au ele de spus. Este, altfel exprimat, felul meu de a mă referi la lume.” Mare pasionat de filosofie şi ştiinţe oculte, tot Lassel aminteşte: ”un celebru Cabalist a spus o dată că pentru a percepe invizibilul, trebuie să pătrunzi adânc în vizibil. Eu încerc să captez magia realităţii pentru a otraduce în realitate picturală. Acest lucru poate suna paradoxal, dar de fapt realitatea constituie misterul adevărat al existenţei.”

Mă conving cu fiecare zi că a fost un miracol că mai întâi Mihai Covaci şi apoi eu dimpreună cu mai tânărul Cristian Covaci, l-am descoperit pentru noi înşine şi apoi l-am convins pe Michael Lassel să ne acorde dreptul de a-l expune şi comercializa pentru prima dată în România. Altfel, pentru a-l admira, aveaţi de ales între 4 – 5 muzee din Germania sau muzeul din Singapore sau cel din Tokio sau Tate Gallery din Londra, colecţiile mai mult sau mai puţin publice ale familiei Baur, Elveţia, ale companiei Texaco Oil, SUA, ale Ducilor de Beaufort sau ale descendenţilor lui Bonaparte. Pentru 7 ani a fost în circuitul Opera Gallery, apoi a preferat să-şi continue cotarea prin galerii germanice şi prin, probabil cea mai celebră galerie de artă contemporană din Europa, Saatchi Gallery, Londra. Sir Charles Saatchi, referindu-se la compatriotul nostru scrie că: ”opera sa se remarcă prin subtilitatea culorii, fiind plină de referinţe istorice şi mitologice. E unic, plin de simţire şi de suflet acest apreciat maestru al picturii contemporane din curentul Trompe l’oeil.”

Michael Lassel a devenit încă din 1992, Societar al Salonului de Toamnă de la Paris, a primit marile premii ca urmare a multor expoziţii internaţionale şi l-aş cita doar pe cel al Academiei Europene de Artă din Luxemburg.

Sute de pagini i-au fost dedicate şi figurează în mari lucrări de sinteză.

În 1994, la a 40-a ediţie a celebrului salon ”Comparaisons” de la Grand Palais, în ziua şi la ora deschiderii s-a constatat o premieră în existenţa palatului parizian: fusese, în sfârşit, furat un tablou şi de acolo, AEON al românului Michael Lassel! În 1996, Banca Centrală a Germaniei a utilizat tabloul ”Bancher în înalta societate” pentru seria ei de prelegeri la introducerea Euro ca nouă monedă şi despărţirea de marea diversitate a bancnotelor europene.

De la anecdotică la profunditate, prin subtilitate picturală egală cu a marilor maeştrii, acesta este Michael Lassel. Parafrazându-şi profesorul Corneliu Baba, Lassel declară că e fericit să picteze pentru că poate! Şi noi suntem fericiţi pentru că putem, iată, să vi-l propunem şi să vă cerem să nu ezitaţi, dacă sunteţi cu adevărat colecţionari de artă, să vă disputaţi achiziţionarea celor 33 de tablouri din prima expoziţie românească Michael Lassel.”, a scris Radu Boroianu.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508