spot_img

AFCN între veşti bune şi timp pierdut

Pe 20 septembrie 2010 am fost invitat de Consiliul Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN) la o întâlnire în care să-mi spun nemulţumirile legate de acest organism de finanţare a proiectelor culturale şi editoriale. A fost o bună ocazie să fac sugestii şi recomandări cu privire la ariile tematice de finanţare şi la selecţia experţilor. O minută a acestei întâlniri mi-a parvenit zilele trecute prin bunăvoinţa preşedintelui Consiliului AFCN, Mihai Ghyka. Ea poate fi citită în rândurile ce urmează. Sper, în cele din urmă, ca aceste propuneri să ajungă în normele metodologice de finanţare ale AFCN. Astfel, am putea anunţa câteva schimbări majore: finanţarea revistelor culturale româneşti pe media electronică, finanţarea enciclopediilor multimedia şi o arie tematică dedicată promovării culturii scrise şi a autorilor români. De asemenea, am putea avea o evaluare care să nu mai fie influenţată decisiv de triburile culturale şi talibanii lor.  Ar fi un semn extraordinar că produsele culturale româneşti intră, cu adevărat, în zona “societăţii cunoaşterii” şi a comunicării. Sper ca scepticismul meu cu privire la capacitatea instituţiilor de la noi de a fi mai eficiente şi de a sluji valoarea şi interesul public să-mi fie infirmat de cei care decid pentru viziunea AFCN. Altfel, discuţia din 20 septembrie 2010 chiar că ar putea fi clasată cu sintagma “timp pierdut”. AgenţiadeCarte.ro vă va ţine la curent cu toate noutăţile legate de AFCN.

 

Dan Mircea CIPARIU

P.S. O cititoare a AgenţieideCarte.ro pune, pe bună dreptate, problema legitimităţii prezenţei mele şi a lui Bogdan Georgescu. Din redactarea minutei de către funcţionarii AFCN nu se înţelege cine pe cine reprezintă. Aşa că fac eu cuvenitele precizari: Bogdan Georgescu a reprezentat Coaliţia Sectorului Cultural Independent, iar eu mai multe organizaţii non-guvernamentale: secţia Poezie – Uniunea Scriitorilor din România – filiala Bucureşti, Asociaţia Euro CulturArt şi Clubul UNESCO-Adolescenţii. De altfel, cum se poate vedea şi din minuta AFCN am fost de acord cu propunerile reprezentantului Coaliţiei Sectorului Cultural Independent.

Administratia Fondului Cultural National

M I N U T A

încheiata la data de 20.09.2010

La întâlnire au participat:

  1. Mihai Ghyka  – membru, preşedintele Consiliului AFCN
  2. Delia Ruxandra Mucică – membru, reprezentant al M.C.P.N.
  3. Attila Klarik – membru, reprezentantul Consiliului Minorităţilor Naţionale
  4. Ariadna Ponta – membru, reprezentant al Institutului Cultural Român
  5. Nicolae Mandea – membru
  6. Simona Tănăsescu – membru
  7. Florin Cîntic – membru

Au absentat:

 

  1. Adrian Papahagi – membru
  2. Tincuţa Heinzel – membru
  3. Porcsalmi Balint Marton – membru, reprezentant al M.C.P.N.

Din partea Administraţiei Fondului Cultural Naţional au participat:

 

  1. Cristian Vasile Petcu – director
  2. Mihai Vasile – avocat

Din partea Operatorilor Culturali şi a Editorilor

 

  1. Bogdan Georgescu – reprezentant operatori culturali
  2. Dan Mircea Cipariu – reprezentant editori, membru USR

Sedinţa este statutară, fiind prezenţi 7 membri din totalul de 10.

ORDINEA DE ZI

  1. 1. Discuţie cu reprezentanţii operatorilor culturali şi ai editorilor privind propunerile de modificare a Normelor Metodologice de finanţare, respectiv Regulamentului de concurs privind finanţarea nerambursabilă a editării de lucrări  din categoria  culturii scrise
  2. 2. Validare şi sugestii asupra Normelor Metodologice de finanţare a proiectelor culturale 2011 – propuse de echipa AFCN

 

1. Discuţie cu reprezentanţii operatorilor culturali şi ai editorilor privind propunerile de modificare a Normelor Metodologice de finanţare, respectiv Regulamentului de concurs privind finanţarea nerambursabilă a editării de lucrări  din categoria  culturii scrise

 

Domnul Bogdan Georgescu a făcut următoarele propuneri:

a) Referitor la membrii comisiilor de evaluare şi selecţie: Deşi legea permite ca persoane care descoperă pe parcursul procesului de selecţie că au interese patrimoniale în legătură cu una dintre ofertele culturale înaintate comisiei din care face parte, să continue evaluarea, cu condiţia de a declara imediat acest lucru, de a se retrage de la deliberările asupra ofertei respective si de la notarea acesteia, situaţiile de acest gen ridică semne de întrebare cu privire la modul în care se desfăşoară practic acest proces. În 2010 am identificat următoarele situaţii: Arte vizuale şi arhitectură: Cătălin Gheorghe (Asociaţia Vector), Activităţi muzeala: Dragoş Neamu (Reţeaua Naţională a Muzeelor din România), Muzică: Sebastian Crăciun

b) Evaluatorii nu trebuie să cunoască identitatea celorlalţi membri ai comisiilor, păstrându-se astfel confidenţialitatea procesului de evaluare, astfel încât, o primă măsură ar consta în securizarea mesajelor transmise de către secretariatul AFCN.

c) Menţinerea experţilor evaluatori să se facă nu doar pentru o sesiune, ci pe o perioadă de 4 ani, creându-se astfel un „corp al evaluatorilor”, o bază de date la care AFCN să poată apela ori de câte ori este nevoie.

– dacă pe parcursul procesului de evaluare se constată că asupra membrilor evaluatori planează suspiciuni în ceea ce priveşte modul de evaluare a proiectelor sau au fost contestaţi,  aceştia nu vor mai fi cooptaţi în următoarele sesiuni.

– din cauza procedurii greoaie şi a formularului stufos care trebuie completat pentru a putea participa la procesul de selecţie a evaluatorilor, mulţi dintre  experţii care au participat în anii anteriori, nu se mai înscriu  Pentru a simplifica modalitatea de înscriere a  candidaţilor, acesta să confirme doar participarea, formularul expertului independent să fie eliminat, acesta urmând să depună o declaraţie de imparţialitate, conform modelului prevăzut în normele metodologice de finanţare.

d) Să se ţină cont de incompatibilitatea evaluatorilor care sunt şi parte în proiectele depuse pe ariile lor

e) Numărul evaluatorilor să fie mai mare, putând în acest fel să fie eliminate notările extreme;

f) Pentru îmbunătăţirea performanţelor experţilor evaluatori, înainte de începerea sesiunii de finanţare, să se organizeze traininguri specializate  susţinute de AFCN

g) AFCN  să facă o campanie de publicitate  a sesiunilor de finanţare mai susţinută în ţară, precum şi în domeniul recrutării de evaluatori.

h) Ar trebui realizată o grilă de evaluare mai punctuală (să fie foarte exactă), care să elimine subiectivismul în evaluare.

i) Realizarea de sesiuni de informare în care să fie prezentate exemple de bună practică ale operatorilor culturali beneficiari de finanţări nerambursabile de la FCN, unde aceştia din urmă pot vorbi şi despre realizarea aplicaţiei la AFCN şi ce dificultăţi au întâmpinat în aplicare.

j) Încurajarea parteneriatului public-privat ca prioritate a AFCN, precum şi a parteneriatului inter-regional.

k) Separarea ariei tematice Management cultural şi formare profesională în 2 arii distincte: Management cultural / Formare profesională.

Domnul Dan Mircea Cipariu susţine propunerile şi observaţiile făcute de domnul Bogdan Georgescu referitoare la evaluatori şi aduce următoarele propuneri:

l) Pornind de la un exemplu personal, întreabă cum poate fi  recuzat un evaluator de către operatorii culturali dacă există suspiciuni în ceea ce priveşte modul de evaluare al acestuia.

m)Promovarea culturii scrise şi a scriitorilor români să fie introdusă ca arie tematică la sesiunea de proiecte culturale.

n) Este de acord cu cele 3 direcţii distincte – cu subpuncte – pe care ar trebui lucrat propuse de dl. Nicolae Mandea, şi anume:

– artă contemporană;

– patrimoniu

– educaţie şi intervenţie culturală

o) Proiecte editoriale:

– posibilitatea finanţării revistelor electronice;

– finanţarea de enciclopedii multimedia;

– parteneriat cu deţinătorii de site-uri culturale care ar putea contribui la promovarea sesiunilor de finanţare a AFCN.

Membrii Consiliului AFCN prezenţi au dat asigurări că vor ţine cont de propunerile şi observaţiile făcute de cei doi invitaţi.

Articole recomandate

2 COMENTARII

  1. Care este reprezentativitatea celor doi domni Bogdan Georgescu si Dan Mircea Cipariu ? Exista un mandat al unor organizatii culturale cu activitate permanenta, a unor artisti, a unor institutii publice de cultura, a unor uniuni sau asociatii profesionale? Consultarile dintre Consiliul AFCN si sectorul cultural presupune prezenta organizatiilor culturale; oare sa existe numai doua organizatii in toata Romania care sa isi fi dorit sa participe la discutii?
    Lucrurile incep bine, adica exact cum precizeaza dl. Cipariu: „o intalnire în care să-mi spun nemulţumirile legate de acest organism de finanţare”. Adica nemultumirile personale. Cum ramane cu bisericutele mentionate de celalalt participant, dl. Georgescu?

  2. O sigura precizare. Conform tuturor statisticilor organizati noastra care organizeaza Bucharest Biennale, are Pavilion Unicredit si PAvilion journal nu se simte reprezentata de Bogdan Georgescu. Deci presupunerea ca el reprezinta operatorii culturali este complet nereala. Va rog sa spuneti ca reprezinta operatorii culturali minus cele cateva organizatii importante.
    Zi buna.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508