Luni, 18 octombrie 2010, în deschiderea Festivalului de Teatru de la Piatra Neamţ, Fundaţia Culturală „Camil Petrescu”, sprijinită material de Fundaţia Culturală „Ion Coman”, a acordat premiul pentru „cel mai bun secretar literar” tinerei care, cu inteligenţă, pasiune şi o remarcabilă eficienţă, îndeplineşte această funcţie la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ – Genţiana Ionescu. Premiul constă într-o gravură semnată de artistul plastic Mircea Nechita și cărți de specialitate.

În perioada 24-31 octombrie 2010, Parlamentul israelian (Knesset-ul) va găzdui lucrările expoziţiei „Cum a fost posibil?”, dedicată victimelor Holocaustului din România. La iniţiativa Asociaţiei parlamentare israeliene pentru memoria Holocaustului, în Sala Ierusalim a Knessetului, pe 27 octombrie 2010, ora 10:20, va avea loc o sesiune specială în cadrul căreia va fi prezentată expoziţia „Cum a fost posibil?”, realizată de artiştii români: George Anghelescu, Mariana Cîmpeanu, Ioana Gorzo, Adrian Popescu, Adrian Preda, Oana Sfetcu, Simona Vilău. Expunerea tablourilor de către ICR Tel Aviv la Parlamentul israelian este realizată cu ajutorul preşedintelui Knesset-ului, Reuven Rivlin, şi a deputatului Ilan Gilon. În perioada 1-30 noiembrie 2010, expoziţia va fi accesibilă publicului larg la sediul Institutului Cultural Român de la Tel Avivb (dul. Shaul HaMelech 8).

La Editura Trei a apărut volumul „Oraşul borcanelor” din seria poliţistă “Crimele din Reykjavík” de Arnaldur Indridason, în colecţia “Fiction Connection”, traducerea fiind asigurată de Monica Vald. Arnaldur Indridason este unul dintre cei mai populari autori islandezi, distins cu “Nordic Crime Novel Award”. “Roman întunecat, a cărui poveste ajunge să te bântuie, cu un protagonist care cercetează o crimă şi ajunge să-şi descopere propria umanitate. Finalul emoţionant m-a luat pe neaşteptate şi m-a impresionat cum puţine romane poliţiste o fac.” , a scris “The Boston Globe”.

La Editura Rao a apărut volumul “Fecioara şi căpcăunul” de Michel Tournier, în traducerea Terezei Culianu-Petrescu, colecţia “Opere XX”. Cum a putut Ioana d’Arc, o fiinţă aşa de lucidă şi sensibilă, să îl accepte ca tovarăş pe Gilles de Rais, care trebuie să fi fost un copil vicios, un adolescent pervers, un tânăr plin de cruzime, a cărui monstruozitate continuă să ne revolte şi să ne fascineze atât de mult timp? La această întrebare încearcă să răspundă Michel Tournier, creionând destinele acestor două personaje, încrucişându-le, reîntâlnindu-le sau despărţindu-le.

Astăzi, 23 octombrie 2010, şi mâine, 24 octombrie 2010, la Eurocinema Tinerimea Română (Str. Schitu Magureanu nr. 4, Bucureşti), la orele 18:00 şi respectiv 20:00, va avea loc proiecţia filmului “Morgen”, regizat de Marian Crişan, cu actorii Hothazi Andras, Yilmaz Yalcin, Elvira Rambu, Dorin C. Zachei, Molnar Levente, Ion Ruscut, Istvan Danko, Petre Ghimbăşan. Premiera românească a avut loc pe 1 octombrie 2010.

Echinox este revista de cultură a studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai”. Apare din decembrie 1968 şi a fost fondată de Eugen Uricaru şi Marian Papahagi. Din octombrie 2010, Echinox îşi relansează site-ul, dorind de această dată să îmbine articolele pe hârtie cu material exclusive on-line, rubrici săptămânale ori lunare, interviuri, ştiri şi multe altele. Pe site găsiţi numerele începând cu 2008, urmând ca o arhivă mai mare să fie uploadată în curând. Revista o puteţi găsi în reţelele Cărtureşti şi Librăriile Humanitas, librăria Sophia din Constanţa, Casa Cărţii din Bistriţa, Book Corner Cluj, precum şi în Facultatea de Litere din Cluj-Napoca.

La Editura Curtea Veche Publishing a apărut volumul „Schimbarea ca oportunitate”de Ralph Bruksos, în colecţia “Cărţi-Cheie”, în traducerea Florinei Mechenici.

Scriitorul Andrei Pleşu este cel care dă viaţă şi voce poemelor.

Mâine, AgenţiadeCarte.ro va publica în exclusivitate o dezvăluire a scriitorului Alexandru Petria despre celebrul autor al trilogiei “Millennium”, Stieg Larsson. Este vorba despre descoperirea unui posibil furt literar în romanul “Bărbaţi care urăsc femeile”, primul roman al trilogiei suedezului, fapt care va interesa pe iubitorii de literatură din toată lumea. Stieg Larsson s-ar fi inspirat dintr-o carte a italianului Alberto Ongaro, susţine autorul dezvăluirii.