Cât de bucureşteancă am devenit?
oct. 17th, 2010 | By admin
Nu-mi dau seama dacă viaţa de Bucureşti m-a transformat într-una dintre acele apariţii pe care eu însămi le privesc cu o oarecare ironie sau dacă, într-adevăr, “atunci când se apropie faţa/ viitoarelor catastrofe/ îmi întorc nopţile/ pentru a simţi împreună cu ea scânteirea soarelui/ şi ofensa navelor/ tăind malurile/ sub gesturile vântului/ Nimic de acum înainte nu mă poate îndepărta/ de privirea sa albastră aşezată pe pietre/ unde, liniştită/ moartea mea visează în lumină.” (din volumul “Cioburi de absenţă” de Jean-Luc Wauthier, Editura Clusium, 1995, traducere de Martha Izsak).