O mare agitaţie jurnalieră a precedat şi, mai ales, a urmat (şi urmează încă) vizitei Hertei Müller la Bucureşti (27-28 septembrie 2010). Dacă acum un an, când scriitoarea a primit Premiul Nobel pentru literatură, părea că frustrarea de a nu avea şi “noi” laurii suedezi fusese, în sfârşit, alinată (fals, pentru că premiul îi aparţine Hertei Müller şi nu Germaniei ori României), după aproape douăsprezece luni de întors evenimentul pe toate feţele, lucrurile par să se fi schimbat, pe ici, pe colo, în părţile esenţiale. În octombrie 2009, până şi cei care cu câteva zile înainte de anunţul juriului spuneau aferaţi “Cine, aia? Nici pomeneală!” s-au arătat entuziast încântaţi de alegere: Mulţi şi-au adus aminte că o văzuseră, că îi citiseră “nişte pagini”, că “sigur că da…” Până şi securistul care o avusese “în grijă” a “ieşit” în presă şi i-a făcut, lăudându-se, un portret grobian mitocănesc, neamendat de confraţi, în cea mai bună tradiţie autohtonă. I s-au reeditat cărţile, i-a fost dedicată o serie de autor despre care editorul spune în “Cuvântul de întâmpinare” al catalogului ce a însoţit evenimentul din 2010: “Şi cât de fericit sunt că această nouă izbândă a literaturii a poposit la Humanitas!” Una peste alta, toate bune şi frumoase. Numai că…”Omul este un mare fazan pe lume”, vorba titlului unui roman al scriitoarei, a cărui versiune românească urmează să apară în noiembrie 2010 la Humanitas Fiction.

La Editura Vremea a apărut, de curând, volumul semnat de Tudorel Urian, “Vieţile lui Alexandru Paleologu”, o trecere în revistă a circumstanţelor în care s-a desfăşurat viaţa unuia dintre cei mai cunoscuţi literaţi ai secolului XX, o viaţă caracteristică pentru contextul istoric al acestui veac şi pentru contextul geografic al României. Tudorel Urian prezintă viaţa lui Alexandru Paleologu (1919 – 2005) din perspective multiple: cea a personajului, cea a prietenilor sau simplilor martori ai existenţei sale, precum şi cea a Securităţii. Bibliografia e foarte generoasă în cazul acestui eseist, critic literar, diplomat şi om politic. Alexandru Paleologu a acordat numeroase interviuri, a fost adesea menţionat de oameni de cultură în memoriile sau articolele lor, iar documentele din arhiva CNSAS privitoare la el sunt şi ele numeroase. Autorul prezintă genealogia personajului său, menţionând şi legendele descendenţei sale princiare, şi descrie pe larg „întâlnirile esenţiale” ale lui Alexandru Paleologu – petrecute în realitate sau doar prin intermediul cărţilor – cu Alice Voinescu, Caragiale, Paul Zarifopol, Noica, Goethe, Mihail Sadoveanu, Nicu Steinhardt etc. Tudorel Urian nu trece cu vederea nici episoadele controversate – masonerie, catolicism, anii petrecuţi în închisorile comuniste, colaborarea cu Securitatea –, dar tonul volumului rămâne unul de admiraţie, respect şi simpatie pentru cel ce a rămas în amintirea sa drept „un mare senior”. Andra Rotaru a dialogat cu Tudorel Urian despre volumul „Vieţile lui Alexandru Paleologu”, Editura Vremea, 2010.

La Hotelul Intercontinental din Bucureşti, chiar înaintea lansării romanului său „Trupul molatic al nopţii” , tradus din maghiară în română de Ildiko Gábos -Foarţă, o carte de succes în Ungaria, care s-a vândut în peste 7000 de exemplare, Zoltán Böszörményi s-a întâlnit cu publisherul AgenţieideCarte.ro, scriitorul Dan Mircea Cipariu, căruia i-a acordat un interviu în exclusivitate. Scriitorul de origine maghiară a crescut bilingv. De la vârsta de trei ani vorbeşte limbile maghiară şi română. La liceu, la Cluj, unde a studiat baletul, câteva clase a frecventat cursurile exclusiv în limba română. Facultatea, specializări în studii de filosofie, a urmat-o în Toronto, în limba engleză. În prezent, locuieşte în Monaco, unde se vorbesc trei limbi: franceza, italiana, engleza. Citiţi în cele ce urmează gândurile lui Zoltán Böszörményi faţă în faţă cu postmodernismul, construcţia epică şi forţa poeziei.

Astăzi, 11 octombrie 2010, ora 19:00, la Muzeul Naţional de Artă al României (corp Ştirbei – str. Ştirbei Vodă 1-3, Bucureşti) are loc vernisajul expoziţiei “Destine la răscruce. Artişti evrei în perioada Holocaustului.” Evenimentul este organizat cu ocazia comemorării în România, a Zilei Holocaustului (9 octombrie), de Muzeul Naţional de Artă al României şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Expoziţia este deschisă publicului în perioada 13 octombrie 2010 – 13 februarie 2011.

Astăzi, 11 octombrie 2010, la Sala Palatului din Bucureşti se lansează volumele “În umbra menestrelului” de Mircea Pospai, ce înfăţişează viaţa maestrului Tudor Gheorghe, şi volumul de poeme “Uneori femeile surâd” de Georgeta Luchian Tudor, soţia menestrelului. Totodată, Mircea Dumitrescu va interpreta la vioară dintr-un repertoriu bogat: Pablo de Sarasate – “Melodii lăutăreşti”, Ceaikovski – “Nocturnă”, Constantin Dimitrescu – “Dans ţărănesc”, Weniawski – “Poloneza în Re major”, Fritz Kreisler – “Mic marş vienez”, Monti – “Czardas”.

La Editura RAO a apărut volumul “…isme: să înţelegem moda” de Mairi Mackenzie, traducător Carmen Olivia Birsăşteanu.

La Editura Cartea Românească a apărut volumul semnat de Matei Vişniec, “Domnul K. eliberat”, în colecţia “Proză”. Acuzat cândva pentru o vină obscură, închis de ani buni într-un penitenciar cu misterioase ramificaţii subterane, unde se dovedeşte un deţinut răbdător şi conştiincios, Kosef J. se trezeşte într-o dimineaţă eliberat. Fără să-şi fi dorit. Fără să i se spună de ce. Fără să i se explice măcar ce presupune „a fi liber”. În aşteptarea întâlnirii (amânate sine die) cu directorul închisorii, domnul K. descoperă cu stupoare împrejurimile coloniei. Parcurgând, odată cu „privilegiatul” personaj, serii concentrice de lumi kafkiene, cititorul acestui roman s-ar putea simţi, deloc paradoxal, la el acasă…

Astăzi, 11 octombrie 2010, ora 19:00, la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu va avea loc spectacolul „Shoah. Versiunea Primo Levi”, în regia lui Mihai Măniuţiu. Spectacolul are loc cu ocazia comemorării Zilei Holocaustului (9 octombrie).

Astăzi, ora 21:30, la TVR Cultural începe prima ediţie din această toamnă a emisiunii “Literatura de azi”, ce aduce în prim-plan două romane ce rememorează, în maniere diferite, perioada ceauşistă: “Un om din Est” de Ioan Groşan şi “Noapte bună, copii!” de Radu Pavel Gheo. Moderator: criticul literar Daniel Cristea-Enache.

Astăzi, 11 octombrie 2010, ora 17:00, la Opera Naţională din Bucureşti are loc deschiderea oficială a proiectului “Stagiunea de Artă”. Acest proiect este produs de Design Yourself şi Opera Naţională Bucureşti, sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.