spot_img

“Şi cei mai experimentaţi scriitori pot folosi platforma Babel Story pentru autoperfecţionare”

Nu cu mult timp în urmă, în mediul virtual a apărut un nou site literar interactiv, Babel Story. Acesta sa construit zi de zi cu ajutorul unor scriitori aflaţi la început de drum sau al unor scriitori cunoscuţi, devenind o platformă literară virtuală, de exprimare la mai multe mâini, o zonă de întâlnire şi de construcţie a firelor unor poveşti. Andra Rotaru a dialogat cu iniţiatorul Babel Story, Radu Tănasa, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, aflând mai multe amănunte despre prezentul şi viitorul acestei platforme online.

Cărui tip de om care scrie, i se potriveşte Babel Story? Ce culoar literar on-line  părea că nu este bine reprezentat de site-urile deja existente?

Îmi place să spun că se potriveşte oricui, nu doar anumitor tipologii de scriitori. Eu cred că există 3 tipuri mari de potenţiali utilizatori ai platformei, care se întâmplă să acopere tot spectrul de populaţie. În prima categorie se regăsesc acei oameni dornici de divertisment care accesează siteul strict pentru amuzament sau pentru a vedea noutăţile. Nu au veleităţi literare şi nici nu sunt interesaţi în mod expres de scris. Cea de-a doua categorie include persoanele interesate de literatură, care au încercat de-a lungul timpului să scrie, dar din diverse motive s-au oprit. Ei pot activa pe Babel Story urmărind activitatea scriitorilor experimentaţi şi pot reîncepe să scrie la un nivel mai mic, prin adăugarea de fragmente. Nu au responsabilitatea unui text şi pot experimenta numeroase genuri şi stiluri, ca mai apoi în timp să decidă care li se potriveşte. Cea de-a treia şi ultima categorie e destinată scriitorilor profesionişti care pot folosi platforma ca un loc de joacă şi experiment. Pot încerca stiluri diverse şi pot face exerciţii de toleranţă fără a fi presaţi de o miză literară mare. Un prieten de-al meu a spus: “A scrie singur e ca şi cum ai alerga pe o pistă de atletism. Nu apare nimic neaşteptat. În schimb, scrisul la mai multe mâini e ca alergarea prin pădure. Nu ştii niciodată ce e după buşteanul peste care tocmai sari.” Aşadar, până şi cei mai experimentaţi scriitori pot folosi platforma pentru autoperfecţionare.

Care e povestea din spatele Babel Story şi cum a evoluat ea de la deschiderea site-ului şi până în momentul de faţă?

Ideea de Babel Story a apărut în vara anului 2009 într-o formă foarte rugoasă. Iniţial a fost abandonată, ca mai apoi în octombrie să intre din nou în prim plan, iar în decembrie să pornească implementarea ei. Am identificat faptul că nu există un loc în care scrisul şi literatura să nu fie privite ca activităţi elitiste. Există numeroase reviste şi cluburi literare, dar majoritatea, dacă nu chiar toate, sunt greu pentrabile de către muritorii de rând. Nu există un loc în care să poţi scrie fără o miză literară mare, implicită. Şi, cum crezul meu este că oricine a avut cel puţin o tentativă de a-şi pune trăirile pe hârtie, am decis că e o idee care merită continuată. Prima versiune de implementare a fost finalizată în luna martie 2010, dar timp de 2 luni a fost folosită doar de un grup restrâns de utilizatori pentru a-i dovedi fezabilitatea. Pe parcursul acestor luni am continuat să adăugăm diverse funcţionalităţi. În mai au avut loc lansările în Cluj şi Babel Story a devenit deschis pentru public. Din mai până acum, la început de august, ne-am concentrat mult pe utilizabilitate şi oferirea unei experienţe cât mai bune. Exemple ar fi: detectarea limbii utilizatorilor pentru prefiltrarea textelor, motor de recomandări, infrastructura pentru concursuri şi multe altele.

Există şi o finalitate care iese din virtual? S-au legat prietenii, s-au pus la cale alt fel de tipuri de proiecte literare? Are şi o puternică latură de socializare?

Unul dintre conceptele pe care le promovăm e acela de “Social Writing”. Acesta a apărut prin hibridizarea conceptului de “Social Networking” cu acela de “Collaborative Literature”. Prin intermediul Babel Story utilizatorii au oportunitatea de a se cunoaşte trimiţându-şi mesaje directe, dar şi de a-şi urmări activitatea într-o manieră similară cu Twitter. Mai mult decât atât, ei pot împărtăşi textele favorite pe Facebook, Digg sau Twitter, în cadrul reţelelor lor deja formate. Partea de socializare are multiple utilizări. De exemplu, oamenii îşi pot forma echipe fără să se cunoască direct, pentru a participa la concursuri. Alt exemplu ar fi faptul că tinerii care doresc să devină scriitori îi pot aborda şi urmări pe utilizatorii cu experienţă. Să ne imaginăm că Mircea Cărtărescu ar activa în mod constant pe Babel Story pentru diverse exerciţii de scriere. Mulţi scriitori tineri ar vrea în mod cert să fie în permanent contact cu contribuţiile sale. Aşadar, componenta socială e vitală, chiar dacă nu e însuşi scopul.

Genurile deschise scriitorilor sunt variate: Dramă, Fantasy, Horror, Humor, Mystery, Poetry, Realistic Fiction, SF, Short Story. Care sunt cel mai bine prizate de public? Există vreun factor ce determină proporţional o mai mare audienţă a unui gen?

Am observat că Humor, Drama şi Short Story au cea mai mare priză pentru cei care scriu. E oarecum de aşteptat, deoarece sunt genuri cu o serie de caracteristici bine definite şi mulţi pot încadra experienţe personale în aceste genuri. Drama e genul cel mai folosit de către utilizatorii noştri pentru a expune trăiri personale foarte intense. Dezavantajul e că nu sunt foarte deschise pentru continuare de către alte persoane. În ceea ce priveşte umorul, e general recunoscut faptul că e un gen mai facil şi ca atare lumea scrie cu mai multă dezinvoltură şi are priză mai bună.

Totodată, textele pot fi şi criticate. Există o critică de tip atelier sau de mai multe tipuri?

Ca regulă, dacă există un om care munceşte, se găsesc 10 care să-l critice, astfel că nu am putut omite un aspect atât de important. Noi punem la dispoziţie aşa numita “Critics Lounge” (http://critics.babelstory.com), o zonă unde textele pot fi citite integral, fără a fi fragmentate, iar la final se pot adăuga comentarii. Oricine poate adăuga o critică, nu este nevoie de nici un fel de înregistrare pe siteul Babel Story. Încurajăm criticile constructive şi sperăm ca lumea să se folosească de acest instrument cât mai mult.

Odată un text închegat, scris la mai multe mâini, are voie să iasă de pe acest portal- sau copyrightul îi aparţine Babel Story-ului, şi nu autorilor?

Ca regulă generală, copyrightul aparţine Babel Story, dar creditul se acordă autorilor textelor. Aceasta înseamnă că noi nu ne vom asuma niciodată vreun text, ci vom menţiona întotdeauna numele autorilor.

Câţi utilizatori unici are Babel Story pe lună? Există un trend crescător, utilizatorii revin, se fidelizează? Are vreun potenţial “concurent” pe piaţa culturală online de la noi?

Informaţiile referitoare la numărul de utilizatori şi traficul platformei sunt confidenţiale, dar pot spune că o mare parte a utilizatorilor revin, chiar dacă nu cu o frecvenţă foarte mare. Consider că este normal, ţinând cont că siteul este la început şi nu s-a format încă o comunitate foarte închegată. În ceea ce priveşte competiţia, nu am identificat nici o platformă care să aibă aceleaşi obiective ca Babel Story. Acesta e unul din motivele pentru care am demarat proiectul şi am aprobat investiţiile de dezvoltare şi promovare.

Au existat până acum conflicte între semnatarii vreunui text, care nu au mai reuşit să ţină în frâu textul? Ce se întâmplă când se ajunge la conflicte?

Rezolvarea conflictelor în cazul în care apar, se face simplu, fără implicarea noastră. Proprietarul textului, adică cel care îl creează, are dreptul de a accepta sau şterge fragmentele adăugate de alţi utilizatori. Noi recomandăm o toleranţă cât mai mare, şi sugerăm respingerea fragmentelor doar în cazurile în care diferenţa de stil şi/sau vocabular e exagerat de mare sau fragmentul adăugat duce povestea într-o direcţie greu de continuat.

Mare parte dintre cei care scriu pe Babel Story sunt scriitori la început de drum, scriitori cu experienţă, scriitori care au confirmat şi scriu de plăcere….?

Din câte am identificat, majoritatea utilizatorilor scriu de plăcere, fără a fi scriitori de profesie, fapt care ne bucură foarte mult, pentru că acesta e scopul primar al platformei Babel Story. Dar, am observat şi activitatea unor scriitori profesionişti ale căror contribuţii sunt foarte bine venite, deoarece ridică standardul şi pot fi modele pentru scriitorii în devenire.

De câte filtre trebuie să treacă un text pentru a fi vizibil pe site?

În momentul de faţă orice contribuţie apare fără a fi moderată în mod direct de un reprezentant Babel Story. Vrem ca totul să se desfăşoare cât mai “real-time” şi ne bazăm pe bunul simţ al utilizatorilor noştri. Există totuşi o opţiune de raportare a spamului, pe care o pot folosi utilizatorii în cazul în care observă neregularităţi.

Cum vedeţi Babel Story peste câţiva ani? Veţi mai aduce îmbunătăţiri, noutăţi?

Fiind o platformă la început de drum, e foarte greu să prezicem cum va evolua în decursul a 2-3 ani, dar bineînţeles, avem un plan de dezvoltare pe termen scurt şi mediu. Vrem să păstrăm un flux continuu de îmbunăţăţiri şi noutăţi, şi să oferim utilizatorilor noştri o experienţă cât mai bună. O mare parte din funcţionalităţile pe care le adăugăm în mod constant, sunt rezultatul analizei feedbackului informal venit de la utilizatorii noştri.

Articole recomandate

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508