spot_img

MCPN respinge acuzaţiile domnului Ovidiu Popescu, proprietarul Palatului Ştirbei

Marţi, 20 iulie 2010, biroul de presă al MCPN a trimis în atenţia presei un comunicat prin care respinge acuzaţiile domnului Ovidiu Popescu, proprietarul Palatului Ştirbei, monument istoric clasa A. Argumentele pe care MCPN le aduce sunt următoarele:

„În ultimele zile, în presă, a apărut insistent informaţia că domnul Ovidiu Popescu, proprietar al Palatului Ştirbei, din Calea Victoriei nr. 107, monument istoric clasa A, a acţionat în instanţă Ministerul Culturii si Patrimoniului Naţional şi, în solidar, pe fostul ministru Teodor Paleologu şi pe actualul ministru Kelemen Hunor. Motivul invocat de dl. Popescu este că domnia sa nu a obţinut avizul favorabil din partea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice pentru un Plan Urbanistic Zonal (un proiect de construcţie) la adresa respectivă. Dl. Popescu afirmă că aşteaptă de peste şase luni un aviz favorabil la acest proiect şi că, în lipsa avizului, Palatul Ştirbei se degradează.

Punctul de vedere al MCPN este bazat pe următoarele fapte:

În noiembrie 2009, şedinţa CNMI a avut pe ordinea de zi discutarea avizului pentru Planul Urbanistic Zonal de pe Calea Victoriei nr. 107. Nota bene: proiectul respectiv nu se referea la restaurarea palatului Ştirbei, ci doar la construcţia unui imobil nou ce ar fi urmat să fie amplasat pe terenul din spatele Palatului Ştirbei! De altfel, nu există nicio solicitare înaintată Ministerului de către dl. Popescu în care să figureze explicit intenţia de restaurare a Palatului Ştirbei.

Anterior şedinţei CNMI, pe site-ul MCPN a fost postata ordinea de zi a şedinţei, având, la punctul despre proiectul Ştirbei, propunerea de ,,aviz favorabil” din partea Secţiunii de urbanism a Comisiei. La şedinţă, în urma dezbaterii, plenul Comisiei a luat hotărârea de a nu acorda acest aviz. Dl. Popescu face o confuzie deliberată între propunerea din ordinea de zi şi decizia finală luată, legal, în urma dezbaterii din plen.

La începutul anului 2010, noul ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional, domnul Kelemen Hunor, l-a primit în audienţă pe dl. Popescu în această problemă. Punctul de vedere al Ministerului a fost ca dl. Popescu, proprietarul palatului Ştirbei, să înainteze Ministerului un proiect nou, în care să se respecte normele prevăzute legal pentru construcţiile noi în ariile protejate.

De atunci, Ministerul nu a primit nici un fel de proiect sau documentaţie, însă dl. Popescu a continuat să afirme în diverse ocazii că aşteaptă încă (?!) din partea CNMI un aviz favorabil.

Desigur, este dreptul fiecărui cetăţean să-şi urmărească interesele legitime şi să se adreseze justiţiei dacă are impresia că este nedreptăţit. În cazul de faţă, însă, domnul Popescu impune în presă o versiune total deformată a realităţii. Se ştie vorba celebră că o minciună repetată de o mie de ori devine adevăr. Probabil că dl. Popescu se bazează pe crearea unui climat de opinie care să influenţeze dreapta judecată a cetăţenilor şi, în consecinţă, şi pe cea a reprezentanţilor instituţiilor statului.

În aceste condiţii, considerăm că atât Ministerul cât şi domnul ministru Kelemen Hunor, ca reprezentant legal al MCPN, au acţionat în deplină legalitate. Considerăm, de asemenea, că felul în care dl. Ovidiu Popescu a clamat în presă acţionarea în instanţă a Ministerului este ostentativ şi manipulator. Dl. Popescu încearcă să-i atragă de partea sa pe apărătorii patrimoniului naţional, dar omite să spună că proiectul pentru care a cerut aviz nu s-a referit niciodată la restaurarea Palatului Ştirbei, ci doar la ridicarea unei construcţii noi care, după cum arată datele proiectului (PUZ) prezentat în noiembrie 2009, nu întruneşte cerinţele impuse de lege. Prin urmare, degradarea Palatului Ştirbei nu are nicio legătură cu avizul pe care l-a solicitat (şi nu l-a primit) dl. Popescu.

Conservarea şi întreţinerea unui monument istoric constituie, conform legii, obligaţii ale proprietarului acelui monument. În cazul de faţă, dacă Palatul Ştirbei se degradează, responsabilitatea îi revine d-lui Ovidiu Popescu, proprietarul, care, repetăm, nu a solicitat niciodată către MCPN vreun aviz pentru restaurarea Palatului.”

Biroul de presă al MCPN

Articole recomandate

1 COMENTARIU

  1. Si totusi, ticalosia s-a facut.
    Ca pe Dambovita, nu mai este nicaieri in lume.
    Pacat de frumusetea si unicitatea Bucurestiului, care se duce
    pe apa sambetei datorita degradarii fiintei umane,
    care in majoritate nu se mai recunoaste ca fiind creata de Dumnezeu, ci si-a asumat conditia degradanta de scoboratoare atee din jalnica maimuta darwinista, convinsa in nimicnicia ei ca poate face orice, pentru ca oricum nu o vede nimeni si nu o poate pedepsi nimeni …

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508