spot_img

“Stela Iorga, fotografii din Cotidian”

Andrei P. Velea ne-a trimis la redacţia AgenţieideCarte.ro o cronică la cel mai recent volum de poezie publicat de Stela Iorga, „Ziaristică la domiciliu”, Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos.

“Suntem îndreptăţiţi să vorbim despre poemele care alcătuiesc ciclul „Scrisori din Siberia” (prima parte a volumului „Ziaristică la domiciliu”) ca despre nişte „fotografii” din Cotidian (sau „scrisori”, după cum preferă autoarea Stela Iorga).

Există aici bine conturată o viziune asupra poeziei, ca poetică a Cotidianului, folosind din plin sugestiile acestuia (imagini, „cazuistică”, limbaj). Este o critică a Cotidianului, o poetică, să spunem aşa, „constatativă” – sunt mici „fotografii” pline de sugestii şi de simboluri. Orice critică, desigur, urmăreşte „corectare” unor erori (sau de-a dreptul „aberaţii”, căci aşa se înfâţişează de multe ori autoarei), însă la Stela Iorga e vorba în primul rând de „constatare”, de „aducere cu patimă la cunoştinţă”, critica fiind de multe ori subânţeleasă. Rima este jucăuşă, chiar dacă bine temperată, limbajul este „colorat”, tipic unei poetici a Cotidianului. Poemele sunt scurte şi concise, metaforice, acide, „exemplare”, „pline”, bine închegate.

Nu avem de-a face cu o „celebrare” a Cotidianului, în sensul ridicării acestuia la un rang mai înalt decât merită. Stela Iorga ştie foarte bine că există „Ceva” deasupra (identificat prin „Tine” în prima parte a volumului, apoi cu Dumnezeu creştin în partea a doua) şi respectă acest lucru („nu sunt singură/ acolo sus mi-e frică de Tine/ aici jos mi-e frică de mine/ totul e bine”, p.41). Poeta nici nu demistifică, nici nu mistifică în van, ci doar critică semnalând. Este într-atât de intrigată încât undeva spune „aş scrie şi o poezie/ dar afară numai demenţă şi prostie” (p.60). Este, cu siguranţă, un rol nobil acela pe care şi-l asumă: de a evidenţia „aberaţiile cotidiene”, însă, cum reiese din citatul de mai sus, poate fi şi un punct mort al actului poetic. În acelaşi timp, „fără să te exprimi, din haznaua istoriei, nu poţi sări în Alpha Centauri” (p.5), adică există o nevoie primordială de exprimare a poetului. De unde vine această dorinţă de exprimare ne lămureşte tot Stela Iorga: „un instinct aparte/ mă călăuzeşte fără greş/ în cunoaşterea dimensiunilor intelectuale reale/ ale oamenilor” (p.16). Poetul are menirea (şi instrumentele necesare) de a sonda sufletele oamenilor: de aici nevoia imperioasă de exprimare, precum şi dreptul de a-i critica.

Rând pe rând, poeta „coboară” în Cotidian (în scopul de a face explicit, evident, „criticabil”, „failibil”, „uman”) concepte esenţiale ca: fericirea (ca fericire de a nu avea nimic – „sunt foarte fericită/ nu am nimic/ nici măcar trenţele şi pălăria”, p.48), ţara („cât îmi iubesc ţara să nu uit/ să o înjur de mă-sa/ să o bat la cur/ să ţină minte/ să fie fată cuminte”, p.12), îngerii („îngerii se joacă pe bănci în parc”, p.27), actul reproducerii (pe care totuşi, de frică, îl „mută”: „îmi vine să depun ouă în soare/ să nu mă cloneze fiştecare”). Însăşi existenţa e tratată conform aceluiaşi registru şi descrisă ca „un banc prost/ înainte de naşterea lui Dumnezeu” (p.22).

O astfel de poetică (tip „decupaj”, „constatativă”, „fotografică”, „critică”) este pe deplin asumată de Stela Iorga: „îmi plăcea să decupez lumea/ puţin/ în rest am greşit/ iartă-mă nimic perfect nu mi-a ieşit/ dar i-am iubit” (p.34). Este o critică izvorâtă din dragoste sinceră, pătimaşă, profund implicată. Oricât de „dură”, de „colorată” ca limbaj, de şocantă ca imagini („mă-ta poartă în uter un dulap mutant”, p.32) ar fi poezia Stelei Iorga, ea este totuşi, în esenţa ei, cuminte. Este o poezie ce respectă ordinea ontologică, ce nu schimbă raporturile între planuri. Este o poezie sinceră, directă, ca-şi asumă din plin rolul de a semnala „aberaţii sinistre” (cum spunea undeva Adrian Marino).

Dacă prima parte a volumului („Scrisori din Siberia”) este alcătuită din poeme scurte, concise, a doua parte, intitulată chiar „Ziaristică la domiciliu”, este formată din poeme lungi, cu fir narativ bine condus, consistent. Dacă mai sus vorbeam de „fotografii”, de „scrisori”, aici vorbim de „reportaje”, de „mici povestiri”.

Stela Iorga se descurcă bine şi pe spaţii mai întinse. Are ce spune, ştie cum să o facă de aşa natură încât să menţină trează atenţia, vine mereu cu „pastile”, cu observaţii îndrăzneţe, cu imagini insolite. Sunt trecute în revistă, cu simţ acut al observaţiei, multe din tarele societăţii româneşti actuale, sub formă de portrete sau descrieri acide: câinii de pe stradă, „ maidanezii”, „comunitarii” (p.71: „într-o ţară bârsană/ ca a mea/ nu se poartă gloanţele/ ci câinii/ aşa că a apărut un maidanez/ fluturându-şi testiculele”, după care continuă „povestea” maidanezului ce a dat emoţii organizatorilor vizitei preşedintelui Statelor Unite, „united steiţ”, în Romania), cerşetoria organizată (p.79: cerşetorii organizaţi, „autentici rapsozi populari ai mizeriei şi declasării/ care cunosc cotaţia bursieră a buzunarelor/ şi îţi cer exact suma corelată cu inflaţia şi cursul euro la zi”, puşi faţă în faţă cu cerşetorii obişnuiţi, solitari, „cei melancolici/ pierduţi/ disperaţi/ înfometaţi”), snobismul (p.81: „printre multe calităţi/ pe dos pe care le are românul/ este şi împodobirea/ curului de maimuţă/ cât mai ochios”), spitalele, infirmierele („infirmierele/ aceste supersafte ale spitalelor/ mârlancele care se laudă la ele acasă/ adică la ţară”), beţivii, groparii etc.

Cu multă savoare este descris „fenomenul safta”(p.76): „la mine în românia/ mai ceva ca preşedintele statului/ a fost dintotdeauna femeia de servici”. Stăpână supremă peste hârtia de toaletă, „săftelu” devine, prin comparaţia cu „bmw”, un fel de „brand naţional”. Ea ştie că intelectualii sunt oameni simpli atunci când îi calcă domeniul (şi profită de asta!). Descrierea plină de umor a „fenomenului safta” se încheie cu o concluzie generică: „noi avem nişte/ toalete de coşmar/ care ne reflectă mentalitatea// ori poetic spus/ ni se vede săftelu din minte”.

Andrei P. Velea

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508