spot_img

“Poezia antiutopică nu este o antologie a premiilor Academiei Române şi nici a premiilor USR!”

Volumul “Poezia antiutopică. O antologie a douămiismului românesc” a fost lansat de Daniel D. Marin în cadrul Salonului Internaţional de Carte Bookfest 2010, la Editura Paralela 45. Această antologie a suscitat deja dezbateri vii legate de felul în care a fost alcătuită şi despre finalitatea unui astfel de demers. Andra Rotaru a purtat un dialog în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro cu Daniel D. Marin despre acest proiect editorial.

Ce te-a determinat să creezi această antologie? Şi, mai ales, care au fost criteriile, viziunea de la care ai pornit în alcătuirea ei?

Autorii m-au determinat, prin ce au scris. Un tablou coerent şi cât mai percutant a ceea ce s-a petrecut în poezia ultimilor 10 ani, aceasta a fost provocarea şi în acelaşi timp viziunea. Criteriile au fost, aşa cum zic eu că se şi cade să fie într-un astfel de demers, cât mai dure cu iluzia sau “imperiul momentului” şi cât mai „permisive cu valoarea”.

Cât mai dure cu iluzia”/”imperiul momentului” şi “permisive cu valoarea” sunt criterii subiective. Ele nu rezistă. Deci, care au fost criteriile obiective? Cum de autori care au primit premiul Academiei (Claudiu Komartin), premiul USR (Dan Sociu) sau alţi autori validaţi de critica literară lipsesc din antologie? E ca şi cum ai  renega, pur şi simplu, un fapt evident, nişte scriitori care chiar nu mai au nevoie de „etichete.” De ce ei lipsesc?

Nu este o antologie a premiilor Academiei Române şi nici a premiilor USR. Dar dacă unii factori externi nu şi-ar fi pus amprenta, probabil că aş fi antologat în total 29 de autori, ci nu 25; în afară de cei trei poeţi nominalizaţi în Argumentul antologiei, între care şi Dan Sociu, l-aş fi alăturat cel mai probabil pe Claudiu Komartin (în continuarea liniei neo-expresioniste şi vizionare, destul de bine reprezentată în această carte), dacă el nu s-ar fi autoexclus din orice astfel de demers constructiv. Aşa încât, această antologie e până la urmă o expresie nu doar a poeziei, dar şi a stării generaţiei.

De ce a trebuit să le ceri autorilor să-ţi trimită şi alte texte/volume, pe lângă cele deja publicate, ca să te decizi ce intră sau nu? Şi de ce unii au fost excluşi pe criteriul “n-au trimis texte”. Un antologator poate folosi copyrightul de la editurile care îl deţineau, cu un acord prealabil, presupun.

N-a fost nimeni exclus pe criteriul că n-a trimis texte (am solicitat unele texte doar ca să întregesc selecţia pe care am făcut-o iniţial; sunt autori care aveau în pregătire volume, şi atunci am considerat util să verific dacă unele texte din volumele în pregătire nu îşi au cumva şi ele locul în antologie).

De ce poezie antiutopică?

E o “intersecţie” generală pe care eu doar o sugerez criticii literare (n-o teoretizez). Nu ştiu dacă va rămâne aşa, dacă sub semnul antiutopicului vom fi reperaţi peste ani. Este filtrul meu, felul în care văd poezia actuală de la o anumită distanţă. Şi ştiu sigur că nu sunt singurul.

De ce multe nume importante pentru acest 2000ism au fost lăsate pe dinafară?

Pentru că eu nu le consider atât de importante. În afară de câţiva debutanţi destul de promiţători, dar insuficient conturaţi ca identitate, n-am lăsat, sper, nimic serios pe dinafară. La confruntarea cu singura probă valabilă, şi anume proba textelor valoroase, cele incluse in antologie au fost numele pe care le-am reţinut, care cred că merită cu adevărat atenţie. Restul sunt promisiuni şi nu pot garanta pentru ele.

Deşi revin la o întrebare anterioară, aceasta este prima ta antologie. Era firesc ca mulţi să nu-ţi acorde un prea mare credit, iar dacă o primă selecţie s-a făcut pe criteriul că autorii respectivi ţi-au trimis texte, e ca o pace în grădina zoologică între îngrijitori şi lei. Şi, să nu uităm, sunt autori valoroşi care publică o dată la 10 ani. Erau câteva debuturi bune: Oana Ninu, Livia Roşca, de exemplu. Pe de altă parte, ai inclus şi debutanţi. Cum ai făcut deosebirea între “promisiuni” şi valoare şi cum de pentru acele nume poţi garanta, iar pentru alţi debutanţi nu?

Elena Vlădăreanu şi Dan Sociu nu mi-au dat acordul şi, prin urmare, n-am putut să-i includ. Pot fi ei întrebaţi de ce nu mi-au dat credit sau de ce n-au dorit să le includ texte în antologie. Prima selecţie a textelor autorilor incluşi în antologie, acea selecţie care avea să rămână, cu mici modificări, până la capăt, a fost făcută de mine, repet, fără a cere nici un text de la nici un autor şi fără ca vreun autor să ştie că mă ocup de vreo selecţie (abia după aceea am solicitat acordul privind includerea în antologie şi am mai inserat câteva texte după ce m-am consultat cu unii dintre autorii care aveau texte valoroase inedite sau pe care nu apucasem încă să le (re)citesc sau de care nu mai dispuneam). Nu am inclus debutanţi promiţători, ci doar debutanţi notabili. Sigur că “garantarea” nu se poate face decât în funcţie de anumite grile de lectură, comparaţii şi instrumente destul de personale, în ultimă instanţă.

Eşti inclus şi tu în această antologie. Ce te apropie de această grupare 2000istă?

Dacă te referi la poetică, şi sper că la asta te referi, n-ar fi prea elegant să mă pronunţ eu. Dacă te referi la altceva, sunt “în contact” cu toată această realitate de circa 10 ani, cam de când cenaclul lui Mircea Cărtărescu ajungea la final, iar Marius Ianuş îşi lansa Manifestul anarhist. Sub o formă sau alta, am fost în “intimitatea” fiecărui autor de la debut şi până în prezent, mai ales prin lectură fidelă şi vie.

Să înţeleg că un autor 2000ist ar fi trebuit să fie “validat” de critica literară ca să intre în acest fenomen? Valoare+ validare. Pe tine cine te-a “validat” în acest miez 2000ist, sau după criteriul folosit de tine, de ce te-ai inclus?

Am menţionat deja că nu consider elegant să mă pronunţ legat de poezia mea. Cine vrea să se edifice în acest sens, poate căuta în presa literară, în cărţile mele sau în antologie. (şi în cazul poeziei mele am selectat textele pe care le consider reprezentative)

Care sunt simptomele 2000ismului, în viziunea ta?

Dar ce, se îmbolnăveşte?! Sper că nu.

O anumită generaţie se identifică prin anumite linii generale apropiate: printr-o viziune, un limbaj oarecum apropiat, teme asemănătoare, obsesii asemănătoare… Te întrebam care erau aceste simptome ale „bolii” lor comune, pentru tine! Alţii poate au identificat alte coordonate.

Principalele linii de forţă ale douămiismului (în viziunea mea) le-am sugerat chiar în Argumentul antologiei, cea mai mare parte a lui fiind dedicată asemănărilor şi deosebirilor dintre poeţi (sau “complementărilor”). Deci sigur că da, există şi “boli” comune şi “boli” separate şi e de văzut cum se descurcă fiecare cu ele.

Eu, de pildă, m-am „contaminat” (de la Ofelia Prodan) de poezie-poveste, care nu-mi era deloc familiară în „primii mei ani”, când trăiam şi nici nu puteam scrie altceva decât o poezie hiperinteriorizată, care mă mai bântuie şi azi sub un chip sau altul, alţii s-au contaminat de ceea ce a devenit până la urmă fracturismul, cu toate accentele lui protestatare sau măcar acut sociale, biografiştii sunt mai vii (şi nemijlocit vitali) decât omologii lor optzecişti, deci ar fi, în acest caz, vorba de o “resuscitare” (şi de o completare firească, pentru a nu rămâne lucrurile în starea clinică primară, ca să spun aşa), cei mai mulţi s-au îmbolnăvit de cotidian, şi sunt şi acum pe patul de moarte…

Ce avantaje îi oferă o antologare unui autor? Ce cauţi tu, când citeşti alte antologii?

Sper că avantajul vizibilităţii poeziei şi punerii în context. De exemplu, “notorietatea” unora dintre noi e cu mult mai mare decât a poemelor (în micro, în acest cerc tot mai redus al celor care au habar de ce se mai întâmplă în mediul literar), ele circulând mai greu. În plus, o antologie poate pune accentul pe textele relevante. Am “comprimat” 48 de cărţi într-una singură, care să exprime cât mai mult din fiecare şi cât mai convingător. Acelaşi lucru îl caut şi în antologiile pe care le citesc.

Ce surse documentare ai folosit?

Cărţile! Şi presa literară, desigur.

Care? Cea a lui Alexandru Muşina, Marin Mincu… şi de ce?

Cărţile autorilor, în primul rand. Antologiile realizate de Alexandru Muşina şi Marin Mincu le citisem, evident, de ani. Nu cunosc pe nimeni (din lumea literară) care să nu le fi citit.

În faza iniţială, această antologie nu arăta aşa. Ce s-a scos şi de ce?

Ca de fiecare dată, a ajuns să se cunoască mai mult povestea cărţii decât cartea… Am scos ceea ce era în plus. Formula pe care o gândisem iniţial (şi pe care nici n-am propus-o integral editurii) era pe cât de extinsă (circa 450 de pagini de carte), pe atât de puţin “operativă” şi concludentă valoric (plus că, pe lângă textele poetice, cuprindea şi un “dosărel” de anchete şi interviuri relevante generaţional şi nu numai, dar inutile pentru o astfel de antologie; într-o astfel de antologie e bine să vorbească cine trebuie: adică poezia). Cealaltă, restrictivă şi la care am ajuns dintr-un exces de spirit critic, era nerealistă pentru că nu surprindea decât valoric şi decât parţial ceea ce era mai important şi pierdea în nuanţe „generaţioniste”. Am dorit să fiu atent şi la aceste nuanţe şi am renunţat la ea. Cea din urmă, singura pe care mizez, sper că dă sens atât poeticii, cât şi “firului generaţional”.

Al. Cistelecan crede că eşti optimist să speri că 25 de poeţi supravieţuiesc sau vor supravieţui generaţiei. El spune că, nu după mult timp, se poate întâmpla ca ei să rămână doar în topurile statistice. Totodată, spune că în curând şi această generaţie 2000 va sta rău, mai ales că există un stil al ei, care va face ravagii. Ce crezi tu?

Categoric unii dintre autori vor figura doar în statistici, istoria e mai selectivă ca mine. În ce priveşte stilul, cred că se impun nuanţări. N-aş fi de acord cu partea legată de „ravagii”. Cred mai degrabă că noi, în bloc, suntem identificabili pe o hartă a tuturor generaţiilor, identificabili exact aşa: în bloc, pentru că avem note distincte comune. Dar şi între noi sunt note distincte, nu la fel de vizibile, dar la fel de importante şi pline de personalitate, dacă se privesc de aproape.

Crezi că o antologie are vreo altă finalitate decât cea de dovadă, de mărturie, de reper că au existat cândva, prin 2010, nişte tineri pe val?

Nu ştiu dacă cei 25 sunt tinerii “pe val”. I-am selectat anume pe aceia care au toate şansele să reziste valurilor. Nu vizez neapărat vreo “finalitate”, sper să poată fi şi în timp un reper cât se poate de viu.

Ce aduce în plus viziunea ta asupra generaţiei 2000, faţă de alte antologii pe această temă? Crezi că această generaţie s-a epuizat deja? Cum vezi viitorul poeziei anilor viitori?

Sper că nu, ar fi păcat să se fi epuizat înainte chiar de a fi privită. Până acum, lumea nici n-a apucat să o ia în seamă. E epuizată poate în ochii celor ce au aşteptat-o şi nu şi-au dat seama că o să şi apară. Viziunea mea aduce antologia de la care am pornit convorbirea. Viitorul îl văd hiperantrena(n)t (cel apropiat), hipercomplexa(n)t (cel îndepărtat) şi, mai ales, imprevizibil, cum altfel?! În ultimele luni m-am uitat însă mai mult în oglinda anilor trecuţi. Şi cred că mă voi mai uita în această oglindă şi în anii ce vin.

Articole recomandate

11 COMENTARII

  1. am asistat la intalnirea epica dintre intervievatoarea Andra Rotaru si antologatorul Daniel D. Marin of of mai mai

  2. Un interviu bun si la obiect, o dovada ca Agentia de carte e foarte prezenta in ce se intampla in mediul literar.

  3. Raspunsurile modeste ca si autorul antologiei! Ma intreb in baza carei autoritati da marin verdicte. Este incredibil cum toti neavenitii ajung sa se bage atat de tare in seama! Culmea, Marin cu cele doua-trei plachete de versulete se considera poetul – buzdugan al unei generatii. Este hilar si ilar sa observ cum acest pustanel, care venea acum ceva ani pe la tot felul de cenacluri bucurestene, nebagat de nimeni in seama, insa bagacios din cale afara, isi da cu parerea, avand impresia ca este autoritatea suprema. Dar, ce ma mir, intr-o societate ca a noastra, in care nu se tine cont absolut de loc de axiologie, este normal sa apara tot felul de manifestari de genul acesta! Deh, somnul ratiunii naste monstri! Unul dintre nevertebratii astia este acest marin. Priviti-l in toata splendoarea lui! El, Supremul! HALAL!!!

  4. Din ce stiu, a refuzat ani de-a randul sa citeasca la Mincu (desi aterizase acolo de la prima sedinta de cenaclu) si a acceptat sa vina cu poezie in cenaclu, glorios, abia in al 6-lea an de functionare. Apoi a mai citit la Daniel Cristea Enache, dar desi s-a tinut destul de ascuns de ochii lumii avea informatia la zi si ii cunostea direct pe toti cei pe care i-a inclus ulterior in antologie. Discretia a fost, de fapt, numele lui, dar eu nu cred ca e atat de retras pe cat s-a straduit atatia ani sa para. Poate ma insel…

  5. posibil sa fie si o strategie de PR. nu intra in detalii, dar prin tot ce raspunde pare a spune: cititi antologia si veti descoperi singuri!…

  6. nu l-a interesat nimic, a bagat pe cine a vrut el…

    stie cineva ca exista unu’ Khasis, ei bine apare in antologie! la fel o tipa, Gabi Eftimie, daca nu cumva e pseudonim.

    unde sunt Chiva, Grosu, Ovia Herbert, Vlasin, Catalina George, Dalis, Andrei Ruse? pai nu sunt, ca autorul a preferat autori de care n-a auzit nimeni… mai bine se ducea la o biserica si aprindea cate o lumanare, sau facea spiritism.

    bine ai venit Generatie 2000, pa!!!

  7. catalina george, dalis, vlasin sau doamne fereste andrei ruse nu aveau oricum ce sa caute intr-o antologie de poezie, decat poate „divizia onoare a generatiei 2000”. si nici daniel marin, ca staroste… foarte bine ca sociu, vladareanu si komartin i-au dat cu flit

  8. totusi cineva trebuia sa se ocupe si de realizarea antologiei douamiistilor, cred ca optiunea lui Daniel de a se ocupa el e valabila prin rezultat (tocmai am citit antologia, deci vorbesc pe bune), dar nu cred ca si-a asumat vreo chestie gen staroste, cel putin nu reiese din interviu si, din cate am putut eu observa, nici din alte interventii ale lui. plus ca nici varsta nu l-ar avantaja pt. asa ceva, e mai tanar ca majoritatea.
    datul cu flit e specific poetilor anilor 2000, nu e o surpriza si nici un lucru de aplaudat, astia (nu ma refer la cei 3, ci in general) se cearta ca la usa cortului pe „site-uri literare”, se injura, sar la gatul criticii literare cand primesc cronici negative, nu isi vorbesc, se vorbesc pe la spate, si-ar da si cu cianura, daca ar putea, si alte asemenea. surpriza e ca s-a putut realiza o asemenea antologie, personal nu ma asteptam. ba, mai rau, desi sunt detestabili ca oameni, sau ca comportament public anyway, mi-au placut textele lor din antologie, nu ma asteptam sa imi placa 😀

  9. e bine c-a publicat-o Daniel D. Marin, el e mai putin orgolios ca alti poeti din antologie, nu se va apuca sa vorbeasca de unul singur despre 2000, ci ii va lasa pe altii. uneori tentatia de a face pe atotstiutorul e mare, dar el vad ca stie sa se cenzureze (poate ca s-a prins cat de nasol da sa si centrezi, sa si dai cu capul, adica sa si realizezi o carte, sa o si recenzezi :D). la fel, e mai bine ca n-a facut un critic antologia (ca ar fi confiscat poate, pt. el insusi, douamiismul…). Dar e o prostie c-a inclus in ea si poeti care nu-s (d)in Romania. (Linda Maria Baros, Dumitru Crudu si, la limita, Ruxandra Novac). aveam destui si aici!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508