Rezoluţia Colocviilor UER 2010

mart. 13th, 2010 | By | Category: Eveniment

AgenţiadeCarte.ro vă prezintă în exclusivtate Rezoluţia Colocviilor UER adoptată la Colocviile de primăvară ale Uniunii Editorilor din România (UER).

Rezoluţia Colocviilor UER 2010

Sinaia, 12-13 martie

Ediţia a IV-a a Colocviilor Uniunii Editorilor din România, dedicată viitorului cărţii şi al manualelor, desfăşurată la Sinaia, în perioada 12-13 martie 2010, a analizat modul de adaptare a producţiei şi pieţei editoriale atât la realităţile crude ale crizei din domeniul cărţii şi lecturii, cât şi la cerinţele societăţii bazate pe cunoaştere şi informaţie, impuse de Uniunea Europeană.

  1. Statul a abandonat cultura scrisă în anul 2009

Cei peste 40 participanţi – reprezentanţi ai unor autorităţi centrale şi locale, instituţii de cultură şi de educaţie, organizaţii de editori, autori şi difuzori de carte, asociaţii de părinţi, de bibliotecari şi cu profil socio-cultural, cadre didactice şi jurnalişti – au apreciat că în 2009 criza culturii scrise şi a lecturii a atins punctul culminant al ultimilor 20 de ani şi, în lipsa unor măsuri adecvate din partea statului, societăţii civile şi a asociaţiilor de breaslă, ea se va adânci în următoarea perioadă, afectând pe termen lung industria, comerţul şi consumul cărţii, cu precădere a celei de învăţătură, precum şi nivelul de cultură şi de educaţie al populaţiei.

În anul trecut, statul a abandonat cultura scrisă. Bugetele centrale destinate achiziţiilor de carte pentru bibliotecile publice şi şcolare au fost tăiate, din cei 100 de euro destinaţi cadrelor didactice pentru cumpărarea de cărţi şi materiale informatice s-au acordat, la finele lui decembrie, doar 30%, licitaţia de manuale noi a fost anulată în ultimul moment, iar pentru retipăriri ministerul educaţiei a alocat doar 1 euro/elev, record negativ european greu de egalat.

În condiţiile scăderii vânzărilor de carte din librăriile aflate şi ele în recesiune, piaţa de carte şi de manuale a scăzut cu 40 – 50% faţă de 2008, obligând editurile la măsuri drastice pentru supravieţuire: diminuarea personalului şi a planurilor editoriale între 20- 40%, reducerea preţurilor între 10-30%, scurtcircuitarea canalelor clasice de distribuţie şi recurgerea la vânzări directe, din depozite şi la târguri, cu un efort propriu suplimentar etc. După cum se vede, editurile mari şi mici, deopotrivă, sunt afectate profund pentru că pierd personal, capital, colaboratori, piaţă, perspectivă.

Barometrul cultural cel mai recent (noiembrie 2009) arată că scade continuu interesul pentru carte şi lectură dar şi numărul celor care achiziţionează sau care împrumută cărţi (exemplificări). Dispar biblioteci şi librării chiar mari oraşe sunt în suferinţă din acest punct de vedere. Mai trist este că peste 60% din elevi nu citesc nicio carte în afara manualelor şcolare.

Apreciem ca discriminatorie şi păguboasă  atitudinea autorităţilor de a nu susţine în vremuri de criză o industrie 80% românească, de la care statul adună TVA, impozite, contribuţii etc. şi care oferă locuri de muncă la peste 60.000 de angajaţi din  4.500 edituri, 600 de librării, sute de tipografii şi firme de distribuţie etc.

Asociaţiile de editori au făcut propuneri de planuri anticriză şi au alertat prin comunicate, apeluri, dezbateri, (preluate în mass-media) clasa politică, autorităţile instituţiile culturale şi educaţionale, mediul academic şi universitar, corpul didactic, întreaga societate civilă. Ministerele de resort s-au mulţumit să inventarieze dezastrul şi s-au dovedit incapabile să ofere soluţii pe termen scurt sau lung. Nu e de mirare, câtă vreme în ministerele culturii şi cel al educaţiei nu există strategii şi programe adecvate destinate cărţii, manualelor şi stimulării lecturii, puţinele prevederi normative în domeniu nu se aplică sau sunt încorsetate de interpretări rigide şi abuzive, iar structurile de resort destinate problemelor cărţii şi manualelor sunt firave şi paralizate de birocraţie.

  1. Tendinţe, riscuri, provocări pentru viitorul culturii scrise

Ca în orice luptă de supravieţuire, asociaţiile din lanţul editorial au devenit atente la semnalele din branşă dar şi din societate, menite să marcheze tendinţele, riscurile, pericolele şi viitorul industriei editoriale, pe plan intern sau internaţional. Cu precădere, s-au avut în vedere:Raportul Comisiei Miclea privind educaţia şi cercetarea; Date de la Institutul Naţional de Statisitică, de la Biblioteca Naţională a României; Barometrele culturale ale Centrului de Cercetare şi consultanţă în Domeniul Culturii; Rapoartele Societăţii Academice Române; Relatările privind evoluţia industriei media; Programele de dezvoltare a internetului în şcoli şi biblioteci; Informaţiile din industria europeană a cărţii; Veştile despre apariţia marilor biblioteci virtuale (Google, Europeană, Biblioteca Digitală Mondială), cartea electronică, dispozitivele electronice de lectură.

Toate acestea denotă o preocupare a societăţii cunoaşterii (care se prefigurează încet, dar sigur) pentru esenţializarea şi virtualizarea conţinuturilor de învăţare, sporirea rolului şi eficacităţii informaţiei culturale şi educaţionale transmise şi recepţionate cât mai direct, oferirea de soluţii rapide de lectură şi însuşire a cunoştinţelor prin mijloace, metode şi tehnici care utilizează cele mai noi cuceriri ale ştiinţei.

Experienţa, provocările şi riscurile din unele industrii (presa, televiziunea, cinematografia), care şi-au adaptat, uneori dureros, conţinuturile şi metoda de expresie la necesităţile societăţii informaţionale, intrarea pe piaţa editorială, (mai ales educaţională) a firmelor IT, toate acestea ne învaţă că industria culturii scrise trebuie să ţină pasul cu reformele din domeniul cultural şi educaţional, care la rândul lor sunt datoare să menţină cartea, manualul, lectura în procesul modern de formare a personalităţii umane.

În acest sens, Colocviile UER 2010 îşi propun să inaugureze o veritabilă platformă de dezbatere a viitorului cărţii şi manualelor, capabilă să atragă şi să disemineze informaţii în domeniu, dar şi să ofere soluţii şi să atenţioneze clasa politică, guvernul, societatea civilă, semnalând oportunităţile, consecinţele, paşii de urmat.

Spre exemplu, nu ne închipuim că preconizata reformă a educaţiei  va evita să includă, în modificarea curriculară, regândirea regimului şi traseului manualelor şcolare pe noi coordonate de calitate şi performanţă, într-un cadru predictibil, deplin concurenţial şi benefic pentru toţi actorii lanţului editorial – autori, editori, distribuitori şi beneficiarii lui: cadrele didactice şi elevii, societatea însăşi.

  1. Colaborare între industria editorială şi IT

Pe termen scurt şi mediu (cel puţin 10 ani) aceasta s-ar traduce nu numai într-un pact de neagresiune între computer şi carte, ci într-un Protocol de colaborare între cele două industrii – IT şi editorială – care să permită:

–          Recunoaşterea şi dezvoltarea în continuare a editurilor ca adevărate centre de cercetare şi creaţie a portofoliului de cunoştinţe generale şi de specialitate destinate învăţării, alături de centrele din IT cu preocupări în domeniu;

–          Promovarea şi susţinerea culturii scrise, ca principal mijloc de educaţie şi formare, permiţând evoluţia în continuare a cărţii şi lecturii clasice, pe suport tipărit, în paralel cu dezvoltarea cărţii şi lecturii pe suport electronic, inclusiv pentru programe de învăţământ sau biblioteci virtuale;

–          Colaborarea dintre cele două industrii pentru asigurarea unei mai bune informări despre carte şi lectură, pe programe gen „Books in print” şi „Bibilionet”, cataloage naţionale, hărţi ale culturii scrise etc.;

–          Protejarea mai eficientă a drepturilor de autor pentru operele difuzate în mediul electronic şi descurajarea pirateriei;

–          Colaborarea pentru modernizarea difuzării cărţii.

  1. Noi strategii privind cartea şi reforma manualelor

Participanţii la Colocvii solicită în acelaşi timp Guvernului ca împreună cu cele două ministere implicate – cultură, educaţie – să realizeze analiza situaţiei culturii scrise şi linia strategică pentru următorii 10 ani, asigurându-i o legislaţie sănătoasă, programe şi bugete corespunzătoare de achiziţii, o structură de coordonare, gestionare în care breasla să aibă rolul activ (Centrul Naţional al Culturii Scrise), măsuri fiscale de supravieţuire economică (TVA 5%), tichete de carte, reducerea tarifelor la expedierea cărţilor prin Poşta Română.

Privind în mod special problematica manualelor, Colocviile au relevat că, în paralel cu reforma curriculară, ministerul educaţiei, în colaborare cu asociaţiile de editori, trebuie să demareze reforma manualelor, în consens cu realităţile din ţările Europei şi anume:

–          Adaptarea noului Regim al manualelor, care să asigure calitate, atractivitate, alternativitate în educaţie şi acces corespunzător tuturor elevilor, în condiţii de performanţă, piaţă liberă  şi descentralizarea deciziei şcolii în achiziţia şi utilizarea acestor importante mijloace de învăţământ. Propunerile UER privind mecanismul de selecţie şi achiziţie a manualelor şcolare pot constitui o bază de construcţie a metodologiei necesare;

–          Acordarea unui buget suficient pentru a asigura manuale gratuite la preţuri acoperitoare costurilor de producţie, pentru toţi elevii din învăţământul obligatoriu, pentru cei cu situaţie precară din liceu şi pentru fondul de documentare al bibliotecilor

–          Adoptarea unei Strategii în domeniu şi a Calendarului aferent, care să aibă în vedere că pentru anul şcolar 2011-2012 nu se vor putea edita manuale noi, într-un ritm normal de producţie (un an pentru redactarea proiectului de manual  începând cu data aprobării; programelor şcolare, perioade pentru evaluare, pilotare, tiraj scurt, selecţie în şcoli, tipărirea tirajului lung şi distribuţie), ci doar pentru anul şcolar 2012-2013;

–          Organizarea de cursuri, şcoli şi alte forme de perfecţionare a autorilor, evaluatorilor şi editorilor pentru adaptarea la cerinţele reformei curriculare (noi competenţe, noi conţinuturi, noi forme de transmitere a cunoştinţelor)

–          Recunoaşterea asociaţiilor de editori şi ale cadrelor didactice ca parteneri oficiali al ministerului educaţiei în procesul de Reformă a manualelor, prin activarea Comisiei Consultative a manualelor, care să fie organismul principal al ministerului în politica privind manualele;

Pentru monitorizarea periodică a ministerului, industriei de manuale şi a şcolilor în problema manualelor, participanţii la Colocvii propun înfiinţarea din partea societăţii civile a „Coaliţiei pentru manuale” care să reunească reprezentanţi din clasa politică, mediul academic şi universitar, industria editorială, asociaţiile de specialişti, organizaţiile de părinţi şi elevi, patronatele şi autorităţile centrale şi locale, jurnalişti, personalităţi culturale şi ştiinţifice etc. Coaliţia pentru manuale se va întruni anual în Convenţia manualelor şi va analiza situaţia din domeniu în România şi în ţările Europei, propunând măsuri şi informând opinia publică.

Pe termen scurt, participanţii la Colocvii apreciază ca deosebit de important în 2010 şi 2011 modul de rezolvare a problemei retipăririlor, deoarece vechile contracte cu MECTS au expirat, bugetul este total insuficient, iar tirajele comandate sunt tot mai mici, ceea ce determină multe edituri să renunţe.

Participanţii la ediţia a IV-a a Colocviilor UER îşi exprimă speranţa ca această rezoluţie va avea ecou în clasa politică şi în rândul autorităţilor, precum şi rândul specialiştilor, şcolii şi al societăţii civile, chemate să se implice în viitorul cărţii şi al manualelor.

Sinaia, 13 martie 2010

Pentru conformitate,

Preşedinte UER

Mihai Penescu

Număr de vizualizări :1071


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro