spot_img

„Ultima Revoluţie Analogică, o Cutie a Memoriei”, vernisată la Veneţia

Joi, 1 septembrie 2011, de la ora 19.00, la Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică, Palazzo Correr – Campo Santa Fosca, Cannaregio 2214 – 30121, Veneţia, are loc vernisajul expoziţiei „Ultima Revoluţie Analogică, o Cutie a Memoriei”, care are loc în cadrul celei de-a 54-a Bienala de Arta de la Veneţia, ca partea a proiectului „Romanian Cultural Resolution-documentary”. Expoziţia poate fi vizitată în perioada 1 Septembrie – 27 Noiembrie 2011.

Curatori: Ştefan Constantinescu, Xandra Popescu. Artişti: Ştefan Constantinescu, Peter Forgacs, Zuzanna Janin, Via Lewandowski, Karen Mirza şi Brad Butler, Liliana Moro, Deimantas Narkevicius, Yves Netzhammer.
Proiectul „Ultima Revoluţie Analogică, o Cutie a Memoriei” reuneşte artişti din Est şi din Vest, reflectând asupra conceptelor de revoluţie şi diviziune geo-politică.
Expoziţia va prezenta, sub forma unei instalaţii, o serie de lucrări video realizate de către Ştefan Constantinescu, Peter Forgacs, Zuzanna Janin, Karen Mirza şi Brad Butler, Deimantas Narkevicius şi Yves Netzhammer; o lucrare audio a artistei Liliana Moro şi o sculptură de Via Lewandowski.

”Romanian Cultural Resolution – documentary” este un proiect iniţiat de Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu şi produs de către Centrul pentru cultura contemporană Club Electro Putere. „RCR-documentary” este o platformă de documentare şi cercetare a contextului artistic contemporan din România, urmărind soluţiile şi tendinţele pe care artele vizuale le-au dezvoltat în ultimii ani.

Ştefan Constantinescu (1968) este artist vizual şi cineast. În 2010 a participat la Bienala de la Bucureşti cu instalaţia „Un Albastru Infinit”, realizată din pictură şi fotografie. În 2009 a reprezentat România la Bienala de la Veneţia, cu filmele „Passagen” şi „Troleibuzul 92”. În 2009 a regizat împreună cu Julio Sotto filmul „Dacia, dragostea mea”, un portret al tranziţiei României de la comunism la capitalism, prin povestea automobilului Dacia, o emblemă a României Comuniste. În 2008 a realizat cartea pop up, „Epoca de Aur pentru Copii”, o carte despre istoria recentă a României.

Xandra Popescu (1980) este dramaturg, artist video şi curator. Lucrările ei abordează teme precum: creativitatea anonimă, auctorialitatea şi intimitatea în economia cunoaşterii. A studiat Şiinţe Politice şi Scriere Dramatică. Una dintre lucrările sale curatoriale: „Chiar dacă nimeni nu te vrea, eu te voi iubi mereu”, a fost prezentată la Veneţia în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică.

Peter Forgacs (1950) este un artist media şi producător de film independent din Budapesta. Este cunoscut pentru seria de filme şi instalaţii „Private Hungary”. Această serie are la bază filme de amator realizate între 1920-1980, care documentează cursul unor vieţi obişnuite care urma să fie tulburat de o extraordinară traumă istorică. A debutat internaţional cu filmul „Familia Bartos” în 1988. Între 2000 şi 2002 Peter Forgacs a fost în rezidenţă la The Getty Museum/Getty Research Institute din Los Angeles unde a realizat instalaţia Danube Exodus: Rippling Currents of the River. În 2009 Peter Forgacs a reprezentat Ungaria la Bienală de la Veneţia expunând instalaţia Col Tempo – The W. Project.

Zuzanna Janin (1961) realizează sculpturi, instalaţii, video, fotografie şi performance. În lucrările sale abordează teme precum spaţiul, memoria, timpul şi tranziţia. Între 2009 şi 2010 a lucrat la o serie de instalaţii video intitulată „Majka from the Movie”. Seria este compusă din episoade non-narative, ce au la bază serialul de televiziune polonez „Madness of Majka Skowron”, în care, în copilăria sa, Zuzanna Janin a interpretat personajul principal. Astfel în „Majka from the Movie”, adolescenta Majka Skowron evadează din serial şi vagabondează printr-un caleidoscop de cadre din televiziune şi cinema din anii ’70 până în prezent.

Via Lewandowsky (1963) a participat în 1992 la Documenta IX. În 1995, lucrările sale, adeseori critice şi provocatoare, i-au adus Premiul de Artă al Leipziger Volkszeitung. În 2005 a câştigat Premiul Criticii pentru Artă Vizuală. Via locuieşte şi lucrează în Berlin, în prezent fiind artist în rezidenţă la Villa Massimo din Roma.

Karen Mirza şi Brad Butler lucrează împreună din 1997. Activitatea lor are la baza colaborarea şi dialogul. Aceasta se manifestă printr-o practică diversă precum film, instalaţie, fotografie, performace, publicaţii şi proiecte curatoriale. Activitatea lor se angajează în problematizarea unor concepte precum “colaborarea”, “participarea”, “răsturnaările sociale” şi rolul tradiţional al artistului ca producător şi cel al publicului ca receptor. Proiectul lor actual „The Museum of Non Participation”, comisionat de către Art Angel, propune un muzeu conceptual geo-politic format din gest, imagine şi bariere de limbaj.

Liliana Moro (1961) trăieşte şi lucrează în Milano. În 1989, împreună cu alţi artişti, a fondat Via Lazzaro Palazzi în Milano, care s-a închis în 1993. În 1992 a fost invitată de Jan Hoet să participe la „Documenta IX” în Kassel iar în 1993 a făcut parte din „Open Section” la Bienala de Artă de la Veneţia. A participat la importante expoziţii de grup printre care „Italics”, curatoriat de către Franesco Bonami în Palazzo Grassi şi Save Venice la Magazzini del Sale la cea de-a 53-a Bienala de la Veneţia.

Deimantas Narkevicius (1964) este artist şi cineast stabilit în Vilnius. Aşa cum a declarat în numeroase rânduri, filmele sale sunt într-o oarecare măsură sculpturi extinse. Adeseori acestea sunt adaptate spaţiului de expunere, iar din punct de vedere tematic, pleacă de la circumstanţe personale foarte specifice. Lucrând în formate diferite de film, inserează de multe ori fragmente din alte medii – desen, fotografie şi media. El a câştigat recunoaştere largă pe scena artei internaţionale şi a reprezentat Lituania la cea de-a 49-a Bienala de Artă de la Veneţia, în 2003.

Yves Netzhammer (1970) este un artist elveţian care activează în Zurich. Lucrează cu instalaţii video, proiecţii de diapozitive, desene şi obiecte. În 2007 a reprezentat Elveţia la Bienala de la Veneţia împreună cu Christine Streuli. În 2003 şi 2005 a participat la Moving Image Biennial în Geneva. Lucrările sale fac parte din colecţii precum: FRAC – Nord-Pas de Calais, Dunkerque, FRAC – Provence-Alpes-Côte d’Azur, Marseille sau Stiftung Wilhelm Lehmbruck Museum din Duisburg.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508