spot_img

„Parcul dacic”, o propunere a istoricului sârb Ranko Jakovljevic

Scriitorul Constantin Severin a trimis pe adresa redacţiei AgenţiadeCarte.ro un text despre o iniţiativă a istoricului sârb Ranko Jakovljevic, care vrea să înfiinţeze „Parcul dacic”. Redăm mai jos, integral, acest proiect.

Parcul civilizaţiei dacice lângă piciorul Podului lui Traian, Kladovo – Serbia

”Genio/sancto pa(t)erno/daciarum” – Inscripţie care confirmă existenţa dacilor pe malul drept  al Dunării în regiunea Porţilor de Fier, secolul I e.n.

MOTIVE:

Dacia a avut punct de sprijin pe teritoriul de nord-est al actualei Serbii timp mai îndelungat decât Roma, mai ales pe malul Dunării, dar până astăzi influenţele istorice şi culturale nu au fost prezentate. Aceasta înseamnă că moştenirea populaţiei care a avut aici statut de băştinaşă atât înainte, cât şi după cucerirea romană, nu este afirmată într-o măsură suficientă.

În ultima vreme se fac eforturi susţinute pentru popularizarea, în scopul turismului cultural, a faptului că 17 împăraţi romani sunt născuţi pe teritoriul pe care se întinde astăzi Serbia. Sunt planificate trasee turistice sub denumirea de ‘’drumurile împăraţilor romani” şi, în cadrul acestora, amenajarea spaţiului de lângă piciorul Podului lui Traian peste Dunăre, din apropierea localităţii Kladovo. Va fi realizată holograma podului, de fapt, a unuia dintre segmentele acestuia şi pe partea sârbească, modelul unei părţi mai mici a trecerii peste fluviu.  În prezent,  numărul anual de turişti se ridică la zece mii, fiind în continuă creştere.

Locaţia piciorului Podului lui Traian are tot mai mulţi vizitatori, numărul acestora fiind prevăzut a creşte când vor fi încheiate lucrările de modernizare a drumului şi ale infrastructurii legate de acest loc situat la 5 km în aval faţă de localitatea Kladovo, vizavi de municipiul Drobeta Turnu-Severin din România.

Până acum nimeni nu a deschis subiectul privind prezentarea materialului istoric, etnografic şi arheologic bogat care indică valoarea civilizaţiei dacice şi a celor anterioare şi înrudite cu aceasta, pe malul drept al Dunării şi cu atât mai mult, legate de locaţia Podului lui Traian.

Singurul mod serios de a se realiza valorizarea moştenirilor culturale în dublu scop: turistic şi de educaţie, este înfiinţarea PARCULUI CIVILIZAŢIEI DACICE / PARCUL DAC/ în imediata apropiere a rămăşiţelor piciorului Podului lui Traian de pe malul sârbesc.

MODUL DE REALIZARE :

Singura locaţie potrivită, datorită apropierii de pod, la cca. 200 de metri, care se află în proprietate particulară şi nu este destinată altor scopuri speciale, este un teren de 3.800 m² în formă de dreptunghi regulat, cu acces direct la nou construitul drum pe o lungime de aproximativ 100 metri, care este la dispoziţia amatorilor cu preţul zilei, proprietarul acestui teren putând deveni orice persoană juridică cu personalitate juridică  înregistrată în România, inclusiv firmele, societăţile economice sau fundaţiile. Acest teren se află în imediata apropiere a locaţiilor arheologice cu vestigii ale civilizaţiei dace şi ale civilizaţiilor înrudite cu aceasta  – LIVADE, AJMANA şi KORVIN GRAD, de lângă satul MALA VRBICA.

Amenajarea locaţiei, după rezolvarea statutului terenului, presupune existenţa unui plan elaborat de către investitori. Acest document trebuie să prevadă  construcţia – reconstrucţia aşezării dace din perioada antică, cu case-pavilioane cu garduri înalte din lemn care vor folosi la prezentarea modului de viaţă a comunităţii dace şi totodată, copiile descoperirilor arheologice din acea perioadă, între care, printre altele, se găsesc:

– capul de marmură al unui războinic dac, găsit la locaţia Egeta/Brza Palanka

– inscripţia din sec.I descoperită la Transdierna /Tekija/:

‘’Genio/sancto pa(t)erno/daciarum’’

– obiectele descoperite la locaţia Livade – Mala Vrbica, în apropierea locului propus pentru Parcul Dacic care aparţine culturii Gava (1100-1000.g.p.n.e.), asemănătoare celor descoperite la Mediaş în Transilvania

– descoperirile de la locaţia eneolitică timpurie Ajmana  Mala Vrbica, din apropierea locului propus pentru Parcul Dacic, aparţinînd culturii GULU BACULUI, materiale anologice cu cele de la SCHELA CLADOVEI II de pe malul românesc, dar şi cu cele de la LEPENSKI VIR.

La aceste materiale se vor adăuga copii ale celor mai reprezentative descoperiri de pe malurile româneşti ale Dunării cât şi de pe teritoriul României.

În Parcul Dacic se vor organiza, în funcţie de profilul vizitatorilor, spectacole muzicale sau de teatru, expoziţii şi proiecţii video, ateliere de creaţie, vânzări de suveniruri, toate conform standardelor moderne.

Într-o perioadă relativ scurtă de timp, programul cultural şi turistic al Parcului Dacic poate aduce mijloace financiare suficiente pentru a se autoîntreţine.

Ranko Jakovljevic

Articole recomandate

1 COMENTARIU

  1. Nu doar o actiune culturala ci si una economico/turistica . Astfel de actiune ar trebui mediatizate si redescoperite ca occidentali sa inceapa sa-si schimbe parerea despre noi si balcanici

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508