spot_img

„Adrian Marino: obsesia trecutului” de Simona-Maria Pop

Luni, 14 martie 2011, ora 15:00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, va avea loc lansarea volumului Adrian Marino: obsesia trecutului” de Simona-Maria Pop, apărut la Editura Gens Latina, 2010. Invitaţi: Gabriel Andreescu, Cosmin Budeanca, V.S. Cisteianu, Ovidiu Şimonca. În cadrul evenimentului va fi proiectat scurtmetrajul documentar Un portret Adrian Marino” de Alexandru Constantinescu.

„Organizat sub forma unui dosar de presă atipic, materialul acestei cărţi încearcă să ofere o perspectivă cât mai obiectivă asupra modului în care s-a născut, evoluat şi finalizat scandalul din vara anului 2010 legat de „colaborarea” lui Adrian Marino cu Securitatea.

S-au utilizat ca surse de documentare totalitatea dosarelor puse la dispoziţie de C.N.S.A.S. cercetătorilor acreditaţi în studierea lui Adrian Marino, fondul arhivistic personal al lui Adrian Marino donat bibliotecii Lucian Blaga din Cluj-Napoca şi jurnalele sau cărţile sale ideologice.

Materialul este structurat în patru părţi distincte, fiecare centrată asupra unui aspect fundamental al presupusei sale colaborări cu Securitatea. Acuzaţiile de colaborare cu Securitatea urmăreşte, cronologic, fiecare moment din viaţa lui Adrian Marino când asupra lui au fost lansate acuzaţii publice, mai mult sau mai puţin directe, că ar fi semnat pactul cu celebra instituţie a terorii comuniste. În paralel cu simpla prezentare a faptelor s-a optat şi pentru o atentă analiză a documentelor care să susţină sau să infirme ipotezele vehiculate public. Intenţia nu este aceea de a-l disculpa pe Adrian Marino, dovedindu-i nevinovăţia, ci mai degrabă de a-i prezenta conduita în fiecare dintre aceste situaţii critice şi a-i evidenţia principiile şi moralitatea după care s-a ghidat întreaga sa viaţă, cucerindu-şi astfel credibilitatea unui om sincer, onest, corect.

Şocantele dezvăluiri din Evenimentul zilei reprezintă un studiu de caz, solid argumentat cu documente din arhiva C.N.S.A.S. asupra modului în care s-a realizat mistificarea dosarului de Securitate a lui Adrian Marino cu scopul de a impune opiniei publice o imagine trunchiată, deformată şi extrem de falsă a celui care, prin Memoriile sale postume, a deranjat puţin ierarhiile culturale din România postdecembristă.

Reacţii la noul scandal Adrian Marino este una dintre cele mai importante părţi ale acestei cărţi, ea grupând reacţiile celor care, într-o formă sau alta, s-au implicat în dezbaterea publică a cazului Adrian Marino. De la ampla luarea de atitudine a domnului Gabriel Andreescu prin seria sa de contra-articole din Cotidianul, trecând prin impresionantele ecouri ale exilului românesc (Mircea Carp şi N. C. Munteanu) şi luând în seamă inclusiv părerile anonime ale celor care au lăsat comment-uri pe variantele online ale publicaţiilor implicate în acest scandal, s-a încercat o analiză a modului concret în care opiniile vehiculate în presă au tranformat mecanismul de percepţie al celui care, de-a lungul timpului, a fost transformat într-un simbol anti-comunist: Adrian Marino.

Pentru cei interesaţi a parcurge integral seria de articole din Evenimentul zilei sau seria de contra-articole din Cotidianul, la fel ca amplele interviuri acordate de M. Carp şi N. C. Munteanu revistei Observator Cultural, în Anexe sunt regrupate textele integrale în vederea unei mai uşoare documentări a cititorului.

Cartea nu se vrea o pledoarie în favoarea susţinerii nevinovăţiei absolute a lui Adrian Marino, ci doar o prezentare cât mai obiectivă a faptelor şi acţiunilor care conduc la o receptare eronată a rolului pe care acest intelectual român îl joacă în ansamblul culturii româneşti contemporane.

În acest sens cele patru părţi ale cărţii sunt unificate într-un „epilog” care justifică şi titlul şi care lasă cazul deschis în vederea unor dezbateri ulterioare, care, sper, să le inaugureze chiar această carte.

Cartea de faţă reprezintă totodată şi opţiunea personală de a răspunde protestului iniţiat de domnul Gabriel Andreescu:

„PROTEST

Începând cu luna mai 2010, ziarul „Evenimentul Zilei” este implicat în campania de denigrare a lui Adrian Marino prin prezentarea lui drept colaborator al Securităţii. Dacă iniţial putea fi vorba despre o eroare de interpretare a dosarelor existente pe numele lui Adrian Marino la CNSAS, după clarificările aduse în presă cazului reluarea unor astfel de acuzaţii înseamnă rea credinţă. Vineri, 9 iulie, ziarista Mirela Corlăţan a repetat actul său defăimător la adresa cărturarului.

Considerăm transformarea acestui demn om de cultură, liberal şi anticomunist, într-un slujitor al regimului drept un act monstruos şi inacceptabil. Adrian Marino a suferit 8 ani în închisorile staliniste şi alţi 7 ani de domiciliu obligatoriu, având până la căderea regimului comunist statutul unei persoane marginalizate. Respingem această campanie susţinută de defăimare nedreaptă a lui Adrian Marino şi protestăm împotriva distorsionării realităţii şi a biografiei lui prin metode poliţieneşti care seamănă cu cele utilizate de către Securitate”.

Mesajul cărţii este dublat de un scurtmetraj documentar, un portret Adrian Marino creat de Alexandru Constantinescu din elemente inedite găsite în fondul documentar al Bibliotecii Central Universitare din Cluj-Napoca şi, prin bunăvoinţa dnei Lidia Bote Marino, în casa acestora din Cluj-Napoca. Reproiectat în dimensiunea temporară a anilor 70’, filmul suprinde ipostaze inedite ale lui Adrian Marino, regăsibile doar în jurnalele sale de călătorie sau în memorii. Strâns raportat la epoca şi realităţile comuniste, portretul lui Adrian Marino încearcă o reconstrucţie a felului în care a trăit şi a creat criticul clujean în perioada cenzurii totalitariste, insistând mai puţin asupra aspectelor existenţiale dramatice, cât asupra elementelor care l-au motivat să lupte până la capăt pentru a-şi desăvârşi destinul.”, a scris Simona-Maria POP.

Articole recomandate

1 COMENTARIU

  1. un demers inutil, legat exclusiv de parazitarea celor mari de către pigmei şi de încasarea unor drepturi de autor. sau acestea se donează în scopuri filantropice? altfel, orice poate fi pus la îndoială, inclusiv existenţa sau inexistenţa lui Dumenzeu – s-au făcut şi din asta miliarde de miliarde…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508