spot_img

”Turnirul Scriitorilor”, la finalul primei ediții

Porțile Cetății Sighișoara s-au ridicat zilele trecute, anunțând cu surle și trâmbițe startul unui amplu eveniment cultural intitulat ”Turnirul Scriitorilor – Scriitorii în cetate”. Organizatorii și-au propus ca pe parcursul celor două zile, 30 aprilie și 1 Mai, să transforme orașul vechi de multe sute de ani într-un avanpost al culturii românești actuale, devenind gazda unor personalități de marcă – scriitori, traducători, editori, critici literari, artiști plastici, muzicieni – protagoniștii unui program cultural de excepție, construit în jurul mai multor lansări de carte, întâlniri cu cititorii, mese rotunde, dezbateri, expoziții și concerte.

Concret, un prim eveniment la care am avut bucuria de a participa a fost întâlnirea cu scriitoarea Florina Ilis din Sala Barocă a Primăriei, aproape neîncăpătoare pentru publicul venit în număr mare, format din cititori mai mult sau mai puțin avizați ai literaturii contemporane, tineri, elevi și studenți. Aflată pentru întâia oară la Sighișoara, scriitoarea a intrat într-un dialog viu, captivant, pe alocuri emoționant, cu cei prezenți, divulgând secrete ale meseriei, împărtășind din propria experiență de viață și cucerind prin naturalețe.

Atât domnia sa, cât și Norman Manea, Anamaria Pop sau Gabriella Koszta, care s-au alăturat din sală dialogului,  s-au arătat emoționați și copleșiți de schimburile de idei, observații și abordări, prilejuite de întâlnirea cu tinerii cititori.

Lansările de carte au ocupat un loc aparte în structura programului și datorită notorietății autorilor publicați, dar și datorită valorii scrierilor, prezente fiind Editura Polirom, Editura Arhipelag XXI, Editura Niculescu. Alături de lansarea cărții lui Norman Manea, scriitor tradus în peste 20 de limbi și propus pe lista candidaților la Premiul Nobel, Plicuri si portrete, și a volumului semnat de Varujan Vosganian, Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri,  participanților la eveniment le-a fost prezentată lucrarea colectivă Norman Manea- departe și aproape, coord. Iulian Boldea și Claudiu Turcuș, o carte ce propune analiza trecutului și a prezentului, a uitării și memoriei, coordonate ale operei scriitorului emblematic pentru literaturii exilului.

Momentulul îndelung așteptat, deopotrivă de publicul larg și de cel avizat, l-a reprezentat seminarul Despre memorie și multiculturalitate, protagoniști fiind nimeni alții decât Norman Manea și Varujan Vosganian, un dialog excelent provocat și moderat de Carmen Mușat și Ovidiu Șimonca. Plecarea ( geografică ori spirituală) de acasă– ( România/ Armenia) și limba exilată au  fost elemente declanșatoare pentru relatările memorialistice ale celor doi scriitori, prilejuind auditoriului să devină martor la un dialog incitant, original, provocând senzația că pagini de cultură se completează pe loc, în timp real. Astfel, am reținut ca pe un fel concluzie (la care parcă aș fi ajuns și eu însămi, în același moment) afirmația lui Norman Manea că Limba rămâne o parte a scriitorului indiferent unde ar fi el astăzi în vremea noastră, mai ales în vremea noastră, atât de globală și centrifugă, precizând despre sine că limba română nu l-a lăsat să se dezlege și că foarte curând nu și-a mai dorit să se desprindă de ea și să se exprime într-un alt mod. Discuțiile au punctat în final că memoria și identitatea reprezintă adevărata substanță a scrisului, deopotrivă pentru Norman Manea, scriitor al exilului, cât și pentru Varujan Vosganian, fiu al exilului.

Și cum altfel se putea încheia o zi atât bogată în activități culturale, decât mutând accentul pe jocul sunetelor, pe muzicalitate, prin extraordinarul concert de pian oferit de maestrul Viniciu Moroianu și de tânărul pianist Marius Boldea.

Cea de-a doua zi a Turnirului a debutat cu o altă lansare de carte, prin întâlnirea cu Martin Vopěnka și al său roman Drum spre niciunde. O călătorie cu fiul meu, o scriere în care drumul spre meleaguri străine se transformă într-un drum spre suflet, spre eul interior.

Următorul moment din program, un alt punct de mare interes al evenimentului, l-a reprezentat dezbaterea pe tema comunicării scriitor- traducător, un moment care i-a regăsit, față în față, pe traducători și pe cei traduși. Alături de prozatorii deja menționați, în dialog au intrat traducătorii Gabriella Koszta, Anamaria Pop,  Helliana Ianculescu, Ion Cristofor și Kőrössi P. József, directorul executiv al editurii Noran Libro din Budapesta. S-au discutat aspecte cu care se confruntă traducătorii, tipurile de relații care se construiesc între scriitori și traducători. Cert este faptul că indiferent de obstacolele care se ivesc în procesul de traducere a unei opere, de (re)scriere a unui roman, datorăm mult acestor personaje ale scenei literare, întrucât prin traducători, cultura română începe să recupereze timpul pierdut și să iasă din sfera unei culturi minore, necunoscute, în comparație cu ambianța occidentală.

Ediția I a Turnirului s-a încheiat cu dezbaterea Despre comunism și postcomunism cu ochii de acum și, pentru iubitorii celei de-a șaptea arte, cu două proiecții: Exilul – un colaj (dialog între Norman Manea și Andrei Ujică) și cu proiecția filmului Sunt o babă comunistă, în prezența regizorului Stere Gulea și a lui Dan Lungu.

Emoțiile, descoperirile, schimburile de idei și experiențe, conexiunile datorate și declanșate de  Turnirul Scriitorilor probează succesul de care s-a bucurat această primă ediție. Și acest fapt nu ne poate conduce decât la o singură concluzie: există interes și curiozitate pentru cultura vie. Cititorii de astăzi nu se mai mulțumesc doar să deschidă o carte. Ei își doresc să vadă și să asculte scriitorii. Își doresc să-i întrebe despre scrisul lor sau chiar despre experințele cele mai personale. Să le ceară autografe și să-i privească cu admirație.

Mulțumită inițiatorului și coordonatorului de proiect, Mariana Gorczyca, și instituțiilor care s-au implicat astfel încât Turnirul Scriitorilor, Ediția I să devină realitate, Sighișoara s-a (re)așezat pe harta literaturii române.

Carmen Dușmănescu

Articole recomandate

2 COMENTARII

  1. […] Concret, un prim eveniment la care am avut bucuria de a participa a fost întâlnirea cu scriitoarea Florina Ilis din Sala Barocă a Primăriei, aproape neîncăpătoare pentru publicul venit în număr mare, format din cititori mai mult sau mai puțin avizați ai literaturii contemporane, tineri, elevi și studenți. Aflată pentru întâia oară la Sighișoara, scriitoarea a intrat într-un dialog viu, captivant, pe alocuri emoționant, cu cei prezenți, divulgând secrete ale meseriei, împărtășind din propria experiență de viață și cucerind prin naturalețe. (citeşte articolul complet) […]

  2. Sunt mandra ca sunt sighisoreanca!
    FELICITARI ORGANIZATORILOR!
    Sper si imi doresc ca editia a doua a Turnirului scriitorilor sa fie mult mai mult mediatizata. Astfel de actiuni culturale de inalta tinuta ne fac mare cinste,ne dau ocazia sa adaugam realizari deosebite la patrimoniul cultural local.Este o mare mandrie si satisfactie sa avem in orasul nostru astfel de dascali, care au sadit pas cu pas dragostea pentru literatura, pentru limba romana, generatiilor tinere,viitorul acestui neam si popor.
    BRAVO,Sighisoara!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508