Marți, 10 iunie 2014, de la ora 19.30, Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate – ARCEN organizează în fața Muzeului Național al Literaturii Române- MNLR (Bdul. Dacia, nr. 12 București) evenimentul „Recviem pentru Muzeu”, în contextul în care existența insituției este pusă în pericol. În cadrul evenimentului „Recviem pentru Muzeu” echipa ARCEN propune lectura publică a unor fragmente reprezentative din operele lui Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade și Constantin Noica. Potrivit organizatorilor, ”fragmentele care vor fi citite tratează problematica libertății, a adevărului, a curajului, a valorilor culturale, compunându-se într-un mesaj de care și autoritățile publice ar trebui să țină cont”.
Prin acest eveniment, ARCEN ia atitudine față de decizia Consiliului General al Primăriei Municipiului București de a nu suplimenta bugetul MNLR, fapt ce va duce la evacuarea patrimoniului muzeal din imobilul actual. Întrucât Primăria Capitalei nu oferă o alternativă de relocare, MNLR riscă să fie desființat.
În finalul evenimentului, ARCEN va deschide o petiție adresată Consiliului General al Primăriei Municipiului București și Primarului General al Capitalei, Sorin Oprescu, prin care se va solicita luarea unei decizii privind plata chiriei restante pe care MNLR o datorează proprietarului de drept al imobilului până în data de 15 iunie 2014, stabilirea unui contract de închiriere între muzeu și proprietarul imobilului din b-dul Dacia nr.12 sau găsirea unui alt spațiu de funcționare pentru Muzeul Național al Literaturii Române care să respecte normele privind protecția patrimoniului muzeal, închiderea instituției fiind o soluție inacceptabilă.
ARCEN consideră decizia Consiliului General al Primăriei Municipiului București ca fiind un atac la patrimoniul cultural național, decizie care denotă indiferență și iresponsabilitate.
Muzeul Literaturii Române „are la temelie opera eminesciana, aici se afla manuscrisele lui Eminescu”. Precum Muzeul National de Istorie este mai tot timpul sfertfunctional, asa riscam sa se vrea si cu al Literaturii in postromânism. De aceea, Alexandru Vlahuta cere doua demisii: primarul Oprescu şi academicianul Manolescu, deoarece nu au pregătit opinia publică pentru găsirea din vreme a unei solutii. De retinut macar ca daca Gâdea si cu Spânu sunt azi mai importanti decat Patapievici si Cartarescu, tocmai nimicirea mitului Poetului National, prin demersul Dilema 265 din 5 martie 1998, a pravalit si statutul scriitorului român, de nu-l mai invita azi nimeni pe la televiziuni, macar la meciuri, iar de sediile celor vii sau ale celor morti cui sa-i pese in postromânismul cum ca RO e altfel, fara trecut, deci fara viitor?