spot_img

”Pe o insulă pustie aș lua o proză poematică”

Ciprian Măceşaru s-a născut la 7 septembrie 1976, la Câmpina. Primul om de cultură pe care l-a admirat a fost N. Grigorescu. Haşdeu şi fantoma Iuliei l-au îngrozit. Jebeleanu l-a lăsat rece. În liceu a cântat thrash metal pe versuri de Bacovia. A lucrat ca desenator de animaţie (cea mai frumoasă slujbă pe care a avut-o vreodată), vânzător, responsabil de librării, PR Manager al revistei Şapte Seri. Cărți publicate: Dialoguri în oglindă (interviuri) și Cântecul greierilor de sub calea ferată (poeme), Ed. Curtea Veche, 2007; Focul din tâmplă (jurnal cultural) și Poeme, Ed. Brumar, 2010; Străzi interioare (poeme), Ed. Brumar, 2011; Superhero (roman), Ed. Cartea Românească, 2012; Roșu pentru pietoni (poeme), Ed. Charmides, 2012; Debaraua cu simțuri (poeme), Ed. Tracus Arte, 2013. Prezent în antologiile: Cele mai frumoase poeme din 2010 și Cele mai frumoase poeme din 2011, Ed. Tracus Arte, 2011 și respectiv 2012; Cu fața la perete, Ed. Brumar, 2013; Blue Max Review (Irlanda), 2013; Povești pe două roți, Ed. Tritonic, 2013; Portbagaj, Ed. Trei, 2014; Despre nerăbdarea de a fi răbdător. Dan C. Mihăilescu și Ciprian Măceșaru în dialog epistolar, Ed. Humanitas, 2014. Poeme traduse în engleză și bulgară.  Premii: Premiul ”Tânărul scriitor al anului 2013” pentru roman în manuscris, acordat de Filiala București Proză a Uniunii Scriitorilor din România, pentru ”Portbagaj”; Diploma de Excelență pentru Jurnalism European, acordată de EUROLINK – House of Europe, 2010. Este fondator și director al revistei ACCENTE și al editurii NEXT PAGE. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu scriitorul Ciprian Măceșaru despre volumul ” Portbagaj” ( Editura Trei, 2014).

Cu acest volum, “Portbagaj”, ai împlinit dorința celor care așteptau o continuare a romanului ”Superhero”. Ce reacții a stârnit, din partea cititorilor, această continuare? Care au fost mizele tale literare, estetice, cu acest nou proiect?

După ce am publicat Superhero, au fost mai multe persoane care mi-au spus că sunt lucruri pe care nu le-am dezvoltat suficient în carte, așa că am scris Portbagaj, care este ceva mai sobru și cu o construcție mai echilibrată. Am dus la capăt ceea ce rămăsese neterminat în Superhero. Oricum, nu totul a fost clarificat. Îmi place să-i dau cititorului libertatea de a-și imagina cum pot evolua lucrurile.

“Portbagaj” este o carte pe care nu o poți lăsa din mână, cu certe delicii de lectură. Are o scriitură fluentă, cu ingrediente  persuasive precum acțiunea, erotismul, ironia, accent dramatic, cu un final moralizator. Pe ce ai mizat să rămână memorabil în memoria cititorului?

Îți mulțumesc pentru cuvintele frumoase! Am încercat, la fel ca în cazul primului volum, să spun mult în puține pagini, să povestesc într-un ritm alert, ritmul este esențial în scrisul meu. La o lectură superficială, Portbagaj poate părea o simplă lectură de duminică. Volumul se citește cu mare ușurință, îl dai gata într-o oră-două, îl închizi și mintea poate să îți zboare la altceva. Există riscul ăsta, știu. Privit însă mai atent, romanul ascunde teme dintre cele mai importante: vinovăția, iubirea, moartea, sexualitatea, feminismul, boala, recunoștința, obsesia gloriei, ereditatea… Apropo de ereditate, deși cartea a primit cronici excelente, cred că nimeni nu a observat că titlul nu face referire doar la acel portbagaj în care personajul principal ascunde ceva, ci și la bagajul ereditar: port bagaj, așadar. Personajul principal se chinuie să nu fie ca tatăl său. Apoi există Alexandru, copilul personajului principal. Cititorul ar trebui să se întrebe: “bagajul nefericit” este moștenit, este ereditar? Am avut tot timpul în minte, când am scris cartea, o vorbă a lui Oscar Wilde: “singurul zeu căruia îi cunoaștem numele este ereditatea”.

Personajul principal, Paul Vasilescu, după ce s-a lansat ca scriitor prin înșelăciune, găsește într-una din zile jurnalul soției sale, motiv de șantaj și tentație de a mai scoate un nou roman. Este un om fără scrupule, care ar face orice pentru binele propriu. Astăzi, în România, există foarte mulți scriitori pe cap de locuitor/ cititor. Oare câți dintre ei crezi că pot “imita” biografia ficţionalizată marca Paul Vasilescu?  Este Paul Vasilescu un personaj reprezentativ pentru realităţile lumii literare româneşti?

Mi-e teamă că într-o țară în care plagiatul este atât de des întâlnit și atât de ușor îngăduit, Paul Vasilescu nu poate fi doar un produs al imaginației.

Afirmai într-un interviu că ”Superhero” (Editura Cartea Românească, 2012) și ”Portbagaj” (Editura Trei, 2014) sunt părți dintr-un roman pe care dorești să-l publici. În ce fază se află acest proiect romanesc?

Am pus laolaltă cele două cărți (aducându-le mici modificări) și ar putea fi publicate și mâine, dar nu mă grăbesc. Acum sunt preocupat de alte proiecte literare. Portbagaj este încă destul de proaspăt. Poate că voi scoate romanul întreg în 2016 sau 2017, asta dacă nu cumva între timp mi se va părea inutil. Vom vedea. Acum lucrez la un volum de povestiri și la unul de teatru foarte scurt.

Scrii și poezie, şi proză. Care crezi că este genul literar cel mai ofertant pentru tine? Pe care dintre aceste genuri le-ai lua pe o insulă pustie?

Pregătesc o despărțire de poezie. Am gata un mic volum, sper să îl public la toamnă și apoi să îmi văd de proză.

Pe o insulă pustie aș lua o proză poematică.

Eşti editorul revistei “Accente”, spaţiu editorial unde publici nume importante ale literaturii noastre vii. Sunt curioasă să aflu care sunt scriitorii tăi  preferaţi?

N-am să fac o listă cu scriitori prezenți în istoriile literaturii universale, astfel de liste am tot dat. Mă gândesc că ar fi mai interesant dacă aș numi câteva dintre cărțile de beletristică pe care le-am citit în ultimul timp și mi-au plăcut. Ordinea este aleatorie.

Familia Rainbird, Janet Frame (IBU Publishing, 2013);

O stea îndepărtată, Roberto Bolaño (Ed. Curtea Veche, 2008);

Parohia, Dan Coman (Ed. Cartea Românească, 2012);

Poesie/Poezii, Giorgio Caproni (Ed. Humanitas, 2014);

Nebunie în familie, William Saroyan (Ed. RAO, 2007);

Lecții de dans pentru vârstnici și avansați, Bohumil Hrabal (Ed. ART, 2015);

4 A.M. Cantosuri domestice, Radu Vancu (Casa de Editură Max Blecher, 2015);

Cavalerul și moartea, Leonardo Sciascia (Ed. ALLFA, 2014);

Frumoasele adormite, Yasunari Kawabata (Ed. Humanitas Fiction, 2014);

Lomografii, Ioana Nicolaie (Ed. Humanitas, 2015);

Predica despre căderea Romei, Jérôme Ferrari (Ed. Pandora M, 2013);

Legenda unei sinucideri, David Vann (Ed. Litera, 2013);

Cina, Herman Koch (Ed. Polirom, 2015);

Falconer, John Cheever (Ed. Nemira, 2015);

Patimile după G.H., Clarice Lispector (Ed. Univers, 2015).

Activitatea ta publicistică şi de manager cultural a fost o piatră de moară la gâtul literaturii tale? Ce ţi-ai dori să faci tu sau ce ar putea să facă alţii pentru tine pentru a putea scrie literatura pe care o visezi, pe care o proiectezi?

Ideal ar fi să pot doar să scriu și să citesc, deci orice altceva nu-mi convine, dar viața nu poate fi atât de simplă, mai ales când ești scriitor într-o țară ca România. Se poate și mai rău, desigur.

Nu de la ceilalți am așteptări, ci de la mine. Simt că mă aflu pe drumul cel bun. Am scris împreună cu Dan C. Mihăilescu un eseu epistolar intitulat Despre nerăbdarea de a fi răbdător, apărut la Humanitas în 2014 (volumul este bestseller și se află deja la al doilea tiraj). Să scriu despre răbdare a fost un fel de terapie. Cred că acum îmi sunt mai bine așezate gândurile și sper să se vadă acest lucru în ceea ce voi scrie în viitor.

Articole recomandate

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508