spot_img

”Măiastra – port şi transport”, la Galeria Galateca

Joi, 8 iunie 2017, ora 19:00, Galeria Galateca vă invită la vernisajul expoziţiei „Măiastra – port şi transport”, un proiect colaborativ, o instalaţie de artă, desfăşurată concomitent în cele două spaţii expoziţionale ale galeriei, care spune povestea unui artefact ţărănesc pe cât de simplu, pe atât de universal – SUVEICA. Curator: Iulia Gorneanu. Expoziția poate fi vizitată în perioada  8 iunie – 8 iulie 2017.

Aflată la a cincea ediţie, Măiastra expune în premieră lucrări ale arștilor Elisabeth Ochsenfeld și Maxim Dumitraş, precum și piese ale designerilor Ioana Palicica și Dorin Negrău, a căror sursă de inspiratie o constituie universul de sorginte rurală. Parte a expoziției va fi și povestea înconjurului lumii făcut de Suveica mamei Ruță, despre care s-a scris că ar fi cea mai faimoasă din lume, după cea a Penelopei.

Proiectul MĂIASTRAa fost inițiat de Galeria Galateca în urmă cu cinci ani, pentru a celebra prima aniversare a Zilei Universale a Iei. Expoziția de atunci a stat sub semnul decriptării limbajului țesografic a unei colecții patrimoniale de ii din fondul Muzeului Național al Țăranului Român. Am pornit de la „Măiastra – povestea nespusă a iei” și am ajuns la povestea „țesută” a ei.

Instalația cuprinde o serie de tablouri reprezentând SUVEICA în viziunea pictoriței Elisabeth Ochsenfeld, lucrări ale sculptorului Maxim Dumitraș ce fac trimitere la semnele-simbol de protecție de pe veșmântul țărănesc, un film despre înconjurul lumii făcut de SUVEICA Mamei Ruță, câteva piese „țesute” din colecția semnată Dorin Negrău, prezentate în cadrul New York Fashion Week ca omagiu adus iei românești, precum și colecția experimentală a designerului Ioana Palicica, a cărei element-cheie este tot … SUVEICA.

Măiastra – port și transport” este provocarea Galeriei Galateca pentru aniversarea a cinci ani de proiecte și expoziții identitare, susținute în galerii și spații muzeale din România și Europa. În toate mitologiile lumii, țesutul este asociat structurii și mișcării universului iar țesătorul este demiurgul. Țesutul înseamnă creație iar suveica, instrumentul care o desăvârșește, împrumută sacralitate. Firul, războiul de țesut, fusul, furca nu sunt altceva decât metafore ale sorții. Vorbesc despre urzeala lumii, firele destinului, Moirele, Marile Zeițe, țesătoarele sacre care închid și deschid la nesfârșit ciclurile din viața omului, ale anotimpurilor, ale cosmosului. Expoziţia rămâne deschisă în perioada 8 iunie – 8 iulie.

Elisabeth Ochsenfeld – artist vizual, curator de expoziții, organizator de tabere artistice și  rezidențe culturale, cercetător la Academia de Științe din Heidelberg și fondator al Taberei Internaționale de Arte Vizuale de la Gărâna. La Academia de Științe din Heidelberg a lucrat peste 20 de ani la un proiect de documentare a „Drumului Mătăsii”, creând în paralel  ARTHOUSE WOLFSBERG și un  „residency award” pentru artiști, la Heidelberg și Frankfurt. Este reprezentată în muzee, galerii și colecții private din Germania, România, Anglia, Franța, Olanda, Italia, Austria, Ucraina, Ungaria, Belgia, Israel, Grecia, Suedia Pakistan, Finlanda, Coreea de Sud, USA, Canada.

Maxim Dumitraș – sculptor, fondator al Muzeului de Artă Comparată Sângeorz-Băi, autor de instalații de artă și intervenții în natură precum Instalația pentru uscat norii (România) sau Norii din visul meu (Franța), demersuri plastice inovatoare în relația vizuală terestru – cosmic. „Asemenea lui Brâncuși, Dumitraș evadează din istoria occidentală a sculpturii, din istoria ei clasico-renascentistă, și fuge în protoistorie, în substrat, în Vechiul Testament, în nonfigurativ și în combustia interioară, non-discursivă a creației, în atemporal și în iluzia veșniciei

Ioana Palicica– designer, creator al colecției experimentale Port şi Transport, bazată pe reutilizare şi ready-made, precum şi pe conceptele de upcycling şi deconstrucţie a formei în vederea transformării obiectelor folosite în meșteșugurile tradiționale românești, în accesorii purtabile. Pe lângă obiectele din lemn, majoritatea componente ale războiului de ţesut, în colecție se regăsesc şi bucăţi de ţesături vechi ce amintesc de procesul realizării manuale a portului românesc, simbol al identității noastre naționale.

Dorin Negrău –fashion-designer. Succesul prezentărilor din ultimii patru ani în cadrul celui mai important eveniment de modă -New  York  Fashion  Week– precum și  prezența constantă  a  colecțiilor  sale la Paris, Moscova, Düsseldorf și Arabia Saudită, au impus creațiile lui Dorin Negrău pe piețele din Europa, America și Asia. Stilul designerului valorifică  elemente iconice din  portul  tradițional românesc, aducându-le în contemporan. Folosind cele mai noi tehnologii de afișare textilă a semnelor-simbol sau a unor detalii din pictura naivă românească, dar și tehnici tradiționale realizate în colaborare cu meșteri locali, Dorin Negrău reușește să potențeze veșmântul contemporan, transformându-l în reper cultural identitar, tributar spațiului generator.

Suveica Mamei Ruță– un obiect românesc, autentic, cu care se țese pânza în război,  despre care s-a scris că ar fi “cea mai faimoasă suveica din lume, după cea a Penelopei”. „Suveica Mamei Ruță în jurul lumii” este tot mai des catalogat de mass-media ca „unul dintre cele mai duioase proiecte internaționale de călătorie”. Pentru că  acest proiect împlinește o dorință, dorința Mamei Ruță din Mândra (Țara Făgărașului, Transilvania, România). Nepoata ei, Alina, a trimis suveica bunicii prin lume, pentru a țese o poveste fascinantă și pentru a vedea -așa cum și-a dorit mereu bătrâna cu ochi blânzi și mâini de aur, însă nu a apucat niciodată – ce e dincolo de granițele satului în care a trăit toată viața și în care a țesut trăistuțe. Călătoria suveicii a început în 2008 iar astăzi are în portofoliu aproape 1 milion de k

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508