spot_img

“Poezie în Camera din Faţă” – ediţia a treia, cu Nora Iuga şi Robert G. Elekes

Marţi, 1 noiembrie 2016, de la ora 19.00, Camera din Faţă (str. Mendeleev nr. 22) redevine, prin participarea invitaţilor noştri şi a noastră, (şi) un ungher al poeziei – pe lângă ceea ce era înainte şi a fost întotdeauna: un spaţiu aparte în orice casă, în care nu se lucrează, un colţ al reflexiei, al lucrurilor şi al gândurilor preţioase… Un loc în care se primesc veştile noi, mesagerii şi musafirii, un loc care excercită fascinaţie şi care trebuie cartografiat cu grijă. Iar pe această hartă a interiorului sufletesc al fiecăruia dintre noi, vă propunem regăsirea unui pol de sensibilitate pe care uneori îl uităm, dar fără de care, realizăm dintr-o dată, aproape că nu putem respira: poezia. De data aceasta, cu ajutorul unei invitate care nu mai are nevoie de nicio prezentare, Nora Iuga, şi care, la rândul său, îl invită pe poetul Robert Gabriel Elekes. Invitatul clasic al evenimentului, ales de Robert G. Elekes, este poetul Alexandru Muşina. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

NORA IUGA (pseudonimul literar al Eleonorei Almosnino, n. 4 ianuarie 1931, la Bucureşti),  poetă, romancieră şi traducătoare din germană şi suedeză, a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în specializarea Germanistică.  I-a avut ca profesori pe Tudor Vianu şi George Călinescu. Profesoară de limba germană între 1954 şi 1955. Lucrează ca bibliografă la Biblioteca Centrală de Stat, în perioada 1955-1969. Din 1969 până în 1977 a fost redactor la Editura Enciclopedică, iar între 1977 şi 1986, jurnalistă la ziarele de limba germană „Neuer Weg” şi „Volk und Kultur”. Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a PEN-Clubului. Din anul 2000 deţine diferite funcţii de conducere în Uniunea Scriitorilor: secretară a Secţiei de Poezie (iniţiatoarea Cenaclului Uniunii Scriitorilor „Gellu Naum”) în perioada 1999- 2002, membră în Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor în 2002, membră în Biroul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti în 2002.

A început să scrie versuri în clasa a doua, la Institutul Catolic: în timp ce tatăl ei interpreta la vioară un poem de Jeno Hubay, Nora Iuga a resimţit, conform propriilor sale mărturisiri, o vibraţie puternică şi, îm mintea ei de copil de opt ani,  muzica a început să se transforme în cuvinte. Atunci a trăit pentru prima oară tulburătoarea atingere a inspiraţiei. Probabil din această cauză, Nora Iuga nu suportă calificativul de profesionist în poezie şi nu şi-a făcut niciodată o meserie din scris.

Când avea 79 de ani, Nora Iuga a devenit cel mai vârstnic blogger literar, cu un blog pe care l-a avut timp de doi ani (2010-2012) la noraiuga.wordpress.com/

A organizat lecturi publice în străinătate şi a fost beneficiara a numeroase burse. În 2007, a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, o recompensă care se acordă celor care contribuie la răspîndirea culturii germane în lume. În perioada 15 mai 2009-15 mai 2010, a beneficiat de cea mai importantă bursă oferită de statul german unui scriitor străin: Deutscher Akademischer Austausch Dienst (DAAD).

Opere publicate

Volume de poezie: Vina nu e a mea, 1968; Captivitatea cercului, 1970; Scrisori neexpediate, 1978; Opinii despre durere, 1980; Inima ca un pumn de boxeur, 1982, 2000; Piaţa Cerului, 1986; Cântece, 1989; Dactilografa de noapte, 1996, 2010; Spitalul manechinelor, 1998; 2010; Capricii periculoase, 1998; Autobuzul cu cocoşaţi, 2001, 2010; Der Autobus mit den Bucklingen, 2003 (traducere în germană de Ernest Wichner); Fetiţa cu o mie de riduri, 2005; Gefährliche Launen, 2007 (traducere în germană de Ernest Wichner); Petrecere la Montrouge, 2012; Câinele ud e o salcie, 2013; Ascultă cum plâng parantezele, 2016.

Volume de proză: Săpunul lui Leopold Bloom, 1993, 2007 – tradus în Bulgaria; Sexagenara şi tânărul, 2000, 2004, 2012 – tradus în Slovenia, Bulgaria şi Franţa; Fasanenstrasse 23. O vară la Berlin, 2001; Lebăda cu două intrări, 2003, 2016; Hai să furăm pepeni, 2009, 2015; Berlinul meu e un monolog, 2010; Blogstory, 2011; Harald şi luna verde, 2014.

A tradus în limba română autori precum: Aglaja Veteranyi, August Strindberg, Barbara Bronnen, Christian Haller, Eginald Schlattner, Elfriede Jelinek, Ernest Wichner, Friedgard Thoma, Gershom Scholem, Günter Grass, Hans Joachim Schädlich, Herma Kennel, Herta Müller, Jan Koneffke, Joachim Wittstock, Knut Hamsun, Michael Ende, Oskar Pastior, Paul Celan, Rolf Bossert, Ursula Michels-Wenz, Wilhelm Hauff.

ROBERT G. ELEKES (n. 1985, Braşov) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Braşov. Este doctor în filologie (titlu obţinut la Facultatea de Litere a Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu), cu o lucrare despre literatura de expresie germană din România în perioada comunismului. Actualmente, predă la Literele braşovene şi la Universitatea „Sapientia“ din Târgu Mureş. A debutat în 2015, la editura Tracus Arte, cu volumul Aici îmi iau dinţii-n spinare şi adio. Nora Iuga şi Caius Dobrescu îl recomandă entuziast pe coperta a patra. Mai mult, acum câteva luni Nora Iuga a scris: „Cartea e plină de ciudăţenii, dar nici una nu pare îndelung calculată în prealabil. Inspiraţia funcţionează la fel de spontan şi de fără cusur, la fel de exact ca incizia diamantului pe sticlă.“ De altfel, spontaneitatea şi capacitatea de a improviza ale lui Robert Elekes se manifestă şi în talentul său de performer – care va fi provocat şi de „Poezie în camera din faţă’.

Producători şi moderatori:

DENISA DURAN (n. 1980, Rădăuţi) este autoarea a cinci cărţi de poezie, debutând în 2003 cu volumul “Pufos şi mecanic” (Vinea, 2003), pentru care a obţinut două premii de debut. Cel mai recent a publicat “Dorm, dar stau cu tine” (Charmides, 2014), ”Сè уште сум млада” („Sunt încă tânără”, editura Antolog, Skopje, 2016) în traducerea Lidijei Dimkovska şi “Învelit în propriul corp” (Cartea Românească, 2016). Primele trei cărţi au fost semnate cu numele Denisa Mirena Pişcu. A realizat mai multe proiecte în colaborare cu artişti români şi străini iar selecţii din poemele sale au fost traduse în treisprezece limbi străine.

MIRCEA DAN DUŢĂ (n. 1967, Bucureşti) este poet, filmolog (autor de expresie ceha), traducător, pedagog al mai multor universităţi pragheze şi al UNATC din Bucureşti. Publicaţii: “Citate la conservă, complexe de inferioritate şi drepturile omului” (2015), “Peisaje, zboruri şi dictări” (2014) – volume de poezie apărute la Praga, în cehă; “Povestitor, autor şi dumnezeu” (2009) – volum de teoria filmului. La acestea se adaugă mai multe antologii de literatură română şi cehă, un mare număr de volume în regim de co-autor (în cehă, slovacă sau română), traduceri din şi în cehă şi slovacă. Selecţii din poemele lui au fost traduse în slovacă, polonă, germană,  ebraică şi română.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508