spot_img

“Literatura este o gură de aer proaspăt într-o lume toxică”

Născută în Bucovina, la Rădăuţi, judeţul Suceava, Alina Ilioi, o tânăra în vârstă de 23 de ani, a copilărit pe meleagurile natale, ca mai apoi să plece în Cluj Napoca pentru a absolvi jurnalismul, în cadrul Universităţii Babeş- Bolyai. De la 17 ani a lucrat în televiziune, până acum un an jumătate, când şi-a dat demisia şi s-a axat doar pe principala sa pasiune, scrisul. În prezent este masterandă la SNSPA, Bucureşti, şi este activă în domeniul online. „Aşa vei şti că l-ai întâlnit pe EL” este debutul ei editorial, o carte despre viaţă, luptele sufleteşti, despre pierderea identităţii şi o regăsire a sinelui, a persoanei iubite şi a lui Dumnezeu. Personajul principal, Ana, duce o luptă interioară permanentă şi trece printr-un amalgam de sentimente prin care trecem, de altfel, fiecare dintre noi. Dezamăgire, neiertare, frustrare, necredinţă, trădare, neîncredere, îndrăgostire, iertare şi multe alte emoţii sufleteşti. Alina Ilioi este o fată plină de energie pozitivă, cu un suflet frumos pe care ni-l dezvăluie atât pe blogul personal alinailioi.ro, cât şi în prima sa carte, „Aşa vei şti că l-ai întâlnit pe EL”, apărută de curând. În exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, Simona Ioniţă a dialogat cu Alina Ilioi despre salvarea prin literatură şi prin ficţiune.

-Tot mai mulţi utilizatori de net şi de facebook exersează scrisul ca jurnal intim, dar deschis celor din reţea. În ce circumstanţe biografice ai ajuns să exersezi scrisul ca pe o nevoie interioară? Nu ţi se pare o exhibare a intimităţii postările personale pe facebook? Crezi că poate exista o literatură de reţea, în reţea?

Eu am ajuns să scriu pentru că simţeam nevoia să mă exteriorizez. Să spun într-o formă sau alta ce simt, de multe ori printr-o poveste. A apărut brusc în viaţa mea, deşi dacă mă gândesc bine, de mic copil am cochetat cu scrisul. Numai că nu a observat nimeni asta, nici măcar eu. Mai intens am început să scriu pe la vârsta de 17 ani, când aveam senzaţia că singurul care mă înţelege este pixul din mâna mea. Desigur, şi mie îmi era teamă să exprim ce simt şi să postez, pentru că astfel deveneam vulnerabilă şi oamenii intrau în intimitatea inimii mele. Şi am avut parte şi de reacţii negative, şi de reacţii pozitive. Dar acele reacţii pozitive, în care oamenii îmi scriau că se regăsesc şi că au prins curaj de a trăi, mi-au dat puterea de a continua să scriu transparent. Da, cred într-o literatură de reţea în reţea, şi deja trăim acest fenomen.

-Fiecare dintre noi încercăm să ne găsim în autorii preferaţi un model literar. Ce scriitori şi ce cărţi preferate  au fost pentru tine o şcoală stilistică şi, mai ales, o şcoală morală?

Am să încep cu Dostoievski, pentru că este prima mea dragoste în materie de scriitori. Am început să-l citesc pe la 12 ani, pentru că eu şi citeam mult, şi de cele mai multe ori, orice prindeam în mână, citeam. Am avut norocul că în familia mea sunt oameni pasionaţi de citit, şi astfel am beneficiat de cărţi de calitate. Şi aşa,  când aveam 12 ani a ajuns “Fraţii Karamazov”, cartea surorii mele Ligia, la mine în mână. Apoi am savurat tot ce mai era scris de scriitorul rus: Idiotul, Crimă şi pedeapsă etc. Ca scriitoare, Jane Austen a fost romanciera adolescenţei mele. Din nou, am citit tot ce s-a putut găsi scris de ea.  Mai enumăr şi: Emily Bronte, Paulo Coelho, Gabriel Garcia Marquez, Dabija, Şişkin ( recent, că e contemporan).  Şi să ştii că-l citeam pe Creangă cu mare, mare plăcere.

-Personajul principal al cărţii tale, Ana, este o persoană dezamăgită de oamenii din jur, de falsitate lor. Ea consideră că orice relaţie se bazează şi se clădeşte pe interese. Ce interese poate ascunde autoarea Alina Ilioi? Care este miza pentru care ai ales scrisul ca formă de exprimare?

Nu ştiu dacă pot să spun că ascund ceva, e mult spus, pentru că în general îmi place să expun gândurile mele şi să fiu cât pot de transparentă. De aici a şi pornit Gânduri Ascunse, un alt proiect de al meu. Ana, personajul cărţii mele, la fel ca şi mine, a ajuns într-un final să conştientizeze că există unele interese bune şi frumoase: să-l faci fericit pe celălalt, să faci un bine, să oferi bunătate. Nu eu am ales scrisul, el m-a ales pe mine. Nu pot să-ţi explic. Face parte din mine.  Mă defineşte, mă caracterizează. La fel cum mănânc şi respir, scriu. E ca şi cum ţi-aş răspunde de ce respir. Ca să trăiesc… Şi dacă ar fi o miză, cred că ar fi aceea de a mângâia inimile oamenilor. De a trezi măcar o emoţie minusculă în inima uneori rece, a noastră…

-Într-o lume obsedată de imagine şi de egou, mai putem să ne salvăm prin literatură şi prin ficţiune? Ţi se pare importantă biografia ca sursă de inspiraţie?

Literatura este o gură de aer proaspăt într-o lume toxică. Asta pentru cine e suficient de inteligent să aleagă să respire aer curat din când în când. Nu prea se mai citeşte… Ştii cum e? Găsim inspiraţie în fiecare lucru mărunt, dacă ştim să privim şi să avem ochii deschişi. Dacă citim mult, în cărţi descoperim lucruri pe care noi poate nu am avut şansa să le trăim. Vizităm locuri necunoscute, trăim emoţii noi, ne transpunem în povestea din carte. Şi toate astea, da, pot fi o sursă de inspiraţie pentru viaţa noastră şi pentru profesia noastră.

-Ana se întreabă ce poate fi mai minunat decât să se sprijine pe un bărbat puternic.  Alina Ilioi a găsit acel bărbat, în literatură sau în biografie, pe care se poate sprijini? Ce ţi se pare mai ofertant pentru construcţia psihologică a unor personaje literare în vremurile noastre: Bărbatul sau Femeia?

Eu mă identific mult cu Ana, personajul din cartea mea. Ba chiar multe din trăirile ei, au fost ale mele. Alex, personajul principal masculin din cartea mea, a fost inspirat de un bărbat din viaţa mea. În momentul de faţă nu mă sprijin pe nimeni, în afară de Dumnezeu, dar aştept şi eu cu mare drag să pot să mă sprijin şi pe un om.  Este important să faci această alegere cu cap. Să nu te compromiţi sau să ai o relaţie cu cineva doar pentru că te simţi singur sau vrei să umpli un gol. Trebuie să fie acel EL, suflet pereche. Asta dacă vrei să dureze o viaţă… Nu ştiu, sincer, ce este mai ofertant. Tot ce ştiu este că dacă nu scrii din inimă, în zadar încerci să construieşti psihologic un personaj literar. Mereu va lipsi acel ceva, fie că ai un  personaj de sex feminin sau masculin.

-Cu toate că drumul Anei către acel EL nu este deloc uşor, ea nu-şi pierde speranţa şi credinţa în Dumnezeu. Dar un scriitor este un Dumnezeu al propriilor sale plăsmuiri literare. Ce fel de Dumnezeu literar te consideri în faţa personajelor tale?

La un moment dat, şi-a pierdut Ana speranţa şi credinţa. Dar L-a regăsit pe Dumnezeu. A conştientizat că fără Dumnezeu este în zadar viaţa. Îmi e şi teamă să rostesc că sunt un Dumnezeu literar. Nu sunt asta. Mai degrabă sunt un părinte, o mama, o prietenă, un regizor al personajelor mele. Un creator, dacă vrei să-i spunem aşa. Mi-ar plăcea să pot spune că sunt un creator de emoţii, prin personajele mele. Da, asta aş vrea să fiu. Şi să-ţi mai spun ceva. Drumul nu este uşor cu un scop. Obstacolele din viaţa noastră nu apar doar ca să ne facă viaţa mai grea, şi atât. Înseamnă că avem de lucru cu noi, că trebuie să ne şlefuim, să învăţăm lecţii noi şi să ajungem la o variant mai bună de-a noastră. Pe mine mă doare când văd oameni care renunţă la jumătatea drumului, pentru că e prea greu. NU! Ridică-te şi pleacă! Mergi, luptă, înfruntă. Viaţa e scurtă şi… clipeşti o dată şi nu mai eşti.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508