La Editura Trei, în colecţia “Fiction Connection”, a apărut volumul “Alte vieţi decât a mea” de Emmanuel Carrere, în traducerea lui Doru Mareş. Volumul este câştigător al Premiului Renaudot în 2011, precum şi al Grand Prix Marie Claire du Roman d’Emotion, premiul cititorilor publicaţiei L’Express, Premiul Crésus şi Premiul Globe de Cristal (2010).
“La interval de doar câteva luni, viaţa m-a făcut să fiu martor la două dintre evenimentele de care mi-e cel mai frică pe lume: moartea unui copil – trăită de părinţii acestuia şi moartea unei tinere femei – trăită de soţul şi copiii lor. Cineva mi-a spus atunci: eşti scriitor, de ce nu scrii despre poveştile noastre? A sunat ca un fel de poruncă, aşa că am acceptat. Astfel am ajuns să spun povestea prieteniei dintre un bărbat şi o femeie, amândoi supravieţuind cancerului, amândoi având câte un picior amputat şi amândoi având aceeaşi profesie.
În această carte este vorba despre viaţă şi moarte, despre boală, sărăcie lucie, dreptate şi, mai ales, despre dragoste. Şi totul este adevărat.” (Emmanuel Carrère)
“Alte vieţi decât a mea” este (…) cartea fericirii smulse din ghearele disperării, cartea raţiunii, scrisă de această dată cu permisiunea de a spune adevărul până la capăt. Furtuna înspăimântătoare a trecut, rămân doar cuvintele (şi ce cuvinte!) care o descriu.” (Le Nouvel Observateur)
Pentru a reda viaţa şi a o zugrăvi aşa cum este ea în realitate, aspră, plină de bucurii sau de bogăţie, sau cum nu este, bizară, sfâşietoare sau banală, pentru a comenta pe marginea ei, pentru a o amplifica sau a o răsturna, Emmanuel Carrère a dezvoltat, prin fiecare carte a sa, o manieră proprie de a scrie literatură, pe care unii o numesc autoficţiune, iar alţii, biografie fictivă. Oricum s-ar numi genul literar pe care-l practică, scriitorul francez mută accentul de pe «eu», pe «ei», continuând să spună o poveste despre el însuşi.
Emmanuel Carrère este unul dintre cei mai prestigioşi scriitori francezi contemporani. Licenţiat în studii politice, el este, de asemenea, scenarist şi regizor. A debutat în 1982, cu un eseu dedicat cineastului german Werner Herzog, iar primul său roman, “L’Ami du jaguar”, a apărut în 1983. A devenit celebru prin romanele sale care îmbină adevărul biografic cu ficţiunea: “Adversarul”, “Un roman rus” şi “Alte vieţi decât a me”a. Cărţile sale au fost recompensate cu numeroase premii, dintre care amintim Prix Femina pentru “Ora de schi”.
